Studenții au protestat, miercuri, cu 25 de cruci din lemn în fața sediului Ministerului Educației, pentru a simboliza înmormântarea ultimului pilon al reprezentării studențești în forurile decizionale din mediul universitar.
Aproximativ 100 de studenți au protestat, miercuri, pentru a treia zi consecutiv la Ministerul Educației.
Studenții au plecat în marș de la Complexul Grozăvești cu 25 de cruci din lemn, pe care apoi le-au pus în fața Ministerului Educației, pentru a simboliza cimitirul în care au fost înmormântate cele 25 de procente din ultimul pilon al reprezentativității studențești în forurile decizionale din universități.
„Acesta este ultimul pilon, iar importanța lui este majoră întrucât studenții reprezentanți utilizează 25 la sută în alegerea rectorului o dată la patru ani ca un factor de influență asupra planului managerial al viitorului rector. 25 la sută nu este un procent mare, dar este îndeajuns pentru a transforma studenții într-un factor de luat în seamă pentru următorii patru ani, studenții reprezentând peste 80 la sută din comunitatea academică”, a declarat vicepreședintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiț.
Chiar și cu 25 la sută, nimic nu garantează că noul rector va lua în considerare nevoile și prioritățile studenților, însă diminuarea acestuia foarte aproape de zero va încuraja echipele de management ale universitățiilor de a trata din perspectivă proprie problemele studențești, susțin reprezentanții ANOSR.
„Un învățământ centrat pe student, un tip de învățământ spre care cel românesc aspiră, se bazează participarea activă a studenților în întreaga dimensiune a procesului academic”, a mai spus Cristina Fiț.
ANOSR continuă și joi protestele, când este programată o altă întâlnire cu ministrul Educației, Daniel Funeriu.
ANOSR a început în 28 februarie protestele față de prevederile din Legea educației privind eliminarea reprezentanților lor din forurile decizionale din mediul universitar. Atunci, aproximativ 25.000 de studenți din centrele universitare București, Constanța, Galați, Iași, Timișoara, Suceava, Alba-Iulia și Târgu Mureș au fost în grevă japoneză, ei purtând pe brațe banderole albe pe care scria „protestatar”.
Studenții au continuat protestele și în zilele următoare, când au afișat pe cămine și cantine cearșafuri cu mesaje de protest față de Legea educației și i-au trimis ministrului Daniel Funeriu pachete cu zacuscă, murături, sarmale, slănină, salam și pufuleți, pentru a arăta condiția socială a studentului din România.
Acțiunile de protest ale ANOSR continuă, începând de luni, la sediul Ministerului Educației. Luni, în prima zi a pichetelor de la Ministerul Educației, o delegație a studenților a discutat aproximativ două ore cu ministrul Daniel Funeriu, dar fără a ajunge la vreun rezultat, astfel că aceștia au decis să continue protestele.
„Negocierile nu ne-au convins să oprim protestele, astfel că vom continua și marți și miercuri, urmând să decidem în urma altor eventuale discuții dacă ne oprim aici. Ministrul ne-a spus că deocamdată nu este convins că e bine pentru studenți să fie reprezentați 25 la sută în luarea deciziilor din universități”, a spus Cristina Fiț.
Ea a precizat că protestul este și față de obligativitatea prezenței la cursuri și seminarii, spunând că cei mai mulți studenți muncesc pentru a se întreține și nu reușesc să ajungă la toate cursurile și seminariile.
Reprezentanții ANOSR susțin că au semnalat de foarte mult timp această problemă majoră din noua Lege a educației, și anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalității de desemnare a rectorului, precum și în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar și lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administrație al universităților.
„Dreptul de a avea acces direct în toate deciziile din cadrul universității este un drept fundamental pentru mișcarea studențească, un drept câștigat de către studenți în trecut. Nu vom permite nimănui să îl limiteze. În ceea ce privește decizia ca prezența la cursuri să fie obligatorie, este o decizie lamentabilă a unor profesori incapabili să-și adapteze metodele de predare la nevoile studenților. Nu vom permite ca studentul să aibe de suferit în urma unei decizii specifice perioadei de dinainte de 89’ în locul modernizării reale a educației”, a declarat președintele ANOSR, Daniela Alexe.
În 17 februarie, aproape o sută de studenți au protestat în fața Universității „Dunărea de Jos” din Galați, vrând să atragă atenția asupra faptului că noua Lege a educației prevede eliminarea studenților din forurile decizionale din mediul universitar.
Ministerul Educației preciza atunci că noua Lege a educației prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor și obligațiilor studenților propus de organizațiile studențești și că, astfel, motivele invocate de studenți sunt ireale.
Potrivit Ministerului Educației, articolul 203 (5) al legii Educației Naționale precizează că „studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate”, ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenților.
Ministerul Educației a invocat și prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educației, potrivit cărora „componența membrilor consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți”, ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.
Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) și b) din Legea educației, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puțin un reprezentant al studenților. Universitățile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenților care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.
