Structura propagandei LGBT antidemocratice, anticreștine și antiraționale (II)

Circulă de vreo două zile un text manipulativ în mediul on-line intitulat „Structura propagandei anti-democratice”. Textul afirmă că susținătorii Căsătoriei dintre un bărbat și o femeie ar urmări o strategie de manipulare care ar presupune crearea unui dușman fictiv, producerea unor teorii ale conspirației, folosirea sindromului de cetate asediată etc. Iată cum arată, de fapt, structura adevăratei propagande antidemocratice susținute de cei care au circulat acel text.
(…)
5. Se pretinde că respectiva stare de fapt, de pildă dorința unor căsătorii sau a unor parteneriate civile gay în societate, era preexistentă, iar politicienii care se folosesc de ea nu fac decât să reprezinte, democratic, starea de spirit a unui electorat de regulă exagerat ca număr și în ceea ce privește intensitatea pasiunii politice „pentru cauză”. În consecință, legalizarea unor proiecte de căsătorii și de parteneriate civile și de căsătorii „gay” sau între mai mulți parteneri (cum se întâmplă deja în Brazilia) e interpretată ca legitimă din punct de vedere democratic.
Exemplu: Filosoful britanic Sir Roger Scruton ne amintește că în anii ‘60, în mediile universitare britanice în care s-a format, în care prezența gay-ilor era destul de consistentă, nimeni nu s-ar fi gândit vreun moment la legalizarea unor parteneriate civile sau căsătorii gay. În fapt, premisa cu care a pornit propaganda LGBTQ în anii ‘60 era următoarea: e treaba fiecăruia ce face la el în dormitor. Acum, ce face fiecare în dormitor e scos în spațiul public și e transformat în pretenție pentru drepturi politice suplimentare pe baza „orientării sexuale” sau a „preferințelor sexuale”. Drepturi politice care însă, odată ce sunt recunoscute de stat și legiferate, limitează libertatea de conștiință, libertatea religioasă și libertatea de expresie a unei vaste majorități a populației. Toți cei care vor mai îndrăzni să spună, după acea, că o Căsătorie este între un bărbat și o femeie vor risca să fie marginalizați, arătați cu degetul, dați afară de la locul de muncă, târâți în instanțe și băgați la închisoare, cum vedem deja că se întâmplă în Statele Unite.
6. Se deformează, cu orice preț, poziția preopinenților din tabăra apărătorilor Căsătoriei – poziție care nu este niciodată prezentată ca atare.
Exemplu: Nu vei spune niciodată ce apără sau de ce apără creștinii și conservatorii Căsătoria între un bărbat și o femeie. Ce dacă ei spun, iar și iar – noi apărăm familia care e nucleul de bază al societății în fața unor atacuri antidemocratice și antiraționale; ce dacă ei spun, iar și iar – nu avem nimic cu gay-ii, nu despre gay e discuția, iar felul acesta de a pune problema face rău tuturor, inclusiv gay-ilor. Vei evita orice confruntare deschisă cu poziția lor, în timp ce vei arunca, iar și iar, vechile sloganuri, pe principiul că o minciună repetată suficient de des se transformă într-un adevăr.
Vei spune, așadar, că ei sunt niște conservatori demonici, oameni care susțin teorii ale conspirației, retrograzi și homofobi dezgustători, oameni pe care oricine îi atacă și îi înjură, pe care oricine îi sabotează indiferent de josnicia mijloacelor folosite face un bine societății, deoarece netezește, nu-i așa, calea progresului inevitabil spre noul socialism și totalitarism (deocamdată) „soft”.
Structura asta e identică și identificabilă ca atare în toate mișcările politice antidemocratice, anticreștine și marcate de o pasiune vecină cu posedarea ideologică: de la anarhiștii și teroriștii bolșevici ai secolului al XIX-lea, de la posedați ideologic precum Serghei Neceaev și Vladimir Ilici Lenin, la Troțki, Stalin, Mao și Pol Pot, la Hitler și Mussolini, via mișcările anarhiste și radicale de stânga ale anilor ‘60, la mișcări de stânga radicale din ziua de azi cu rădăcinile în ideologia unor Neceaev, Troțki și Lenin.
O propagandă care nu ajută pe nimeni cu nimic – în afară de neobolșevici, de aceia care au recosmetizat și au transformat vechea luptă de clasă în lupta de identitate sexuală și gen.
Gabriel Popa