STROIEȘTI (II). Biserica Nașterii Maicii Domnului din Stroiești a fost construită în 1862 de George de Popovici, pe locul unei vechi bisericuțe, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, și renovată în 1903, iar biserica Sfântului Dimitrie din Zaharești a fost ctitorită, în 1542, de pârcălabul de Hotin Nicoară Hrovici. În 1843, biserica din Stroiești, cu 1.014 enoriași, patronată de Nicolai de Popovici, era slujită de parohul Andrei Danciul, iar biserica din Zaharești, cu 476 enoriași, patronată de Iordachi de Catargiu, de preotul administrator Ioan Dan. În 1876, biserica din Stroiești avea 1.620 enoriași, fiind patronată de Georgie de Popovici și slujită de parohul Emanuel Isopesul, iar cea din Zaharești, cu 1.522 enoriași, dar proveniți și din satele Liteni și Bunești, fiind patronată de Nicolai de Gorzycki, de familia armenească Botușan și de Andrei Moisa, paroh fiind Constantin Beraru. În 1907, paroh la Stroiești era Ioan Doroftei, născut în 1863, preot din 1889, paroh din 1899, preot cooperator fiind Vasile Boca, născut în 1878, preot din 1902, iar cantor, din 1904, Dionisie Maximiuc, născut în 1860, în vreme de biserica din Zaharești îl avea paroh pe Eugen Turturean, născut în 1867, preot din 1898, paroh din 1906, cantor fiind, din 1900, Leon Malcinschi, născut în 1864.
Din 1860, funcționa la Stroiești o școală cu 6 clase, iar din 1890 avea să fie deschisă și la Zaharești o școală cu 2 clase.
Zahareștii aveau, în 1895, când Daniel Werenka publică „Topographie der Bukowina”, 950 locuitori, păstoriți de preotul Constantin Berariu, învățător al satului fiind Vasile Slușanschi, iar cantor, Leon Malcinschi. Primar al satului era Constantin Fărtăeș.
În 1898, când se înființează o Însoțire Raiffeisen, la Stroiești era preot și președinte al înfrățirii un prieten al lui Grigore Filimon, Ioan Doroftei, director al băncii rurale fiind Pentelei Poleac.
„Pe la sfârșitul lui August 1905 și începutul lui Septembrie, Grigore Filimon a venit cu bicicleta sa la părintele Ioan Doroftei, de la Stroiești, județul Suceava, plângându-se de dureri de cap și de piept. De aici a plecat la părintele Eugen Sârbu, la Tișăuți, unde i s-a făcut tot mai mare rău, încât, în cele din urmă, a trebuit să plece (să fie transportat) la spitalul de boli nervoase din Cernăuți” (Dionisie Udișteanu), unde a și murit.
În mai 1906, „pe lista încredințată d-lui (învățător) superior din Stroești, Alexandru ȚĂRAN” pentru înființarea unei proiectate societăți culturale, „Luceafărul Bucovinei” sunt menționate numele unora dintre săteni, precum: Dumitru Gemănariu, Aurelia Batariuc, Gavril Mleșniță, George Tomoiaga, Procopie Rodinciuc, Simion Holca, Vlad Cosmiuc, Eduard Pral, Petru Subcinschi, Traian Țăran, Vasile Cocariu, Dl Ilnițchi, Gavril Geanariu, Istrati Gemanariu, Arsânte Gemanariu, Niculai Crițan și Pentelei Poleac.
SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 50, 1876 p. 40, 1907 p. 159, 162
GAZETA BUCOVINEI, Nr. 11/1906, p. 3