Răcelile și infecțiile virale nu sunt sensibile la antibiotice, administrarea unor astfel de tratamente afectând flora intestinală și generând rezistență la produsele utilizate greșit, a anunțat, ieri, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății a spus că rezistența la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică, datorată, în mare măsură, utilizării inadecvate a antibioticelor.
„Tratarea rezistenței este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu mai sunt active trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescris antibioticul respectiv câțiva ani, până când bacteria uită de acest medicament” a explicat Adrian Streinu-Cercel.
El a precizat că, de exemplu, rezistența la antibiotice în cazul stafilococului auriu este de până la 50 la sută, iar la infecția cu E.coli este de 30-40 la sută. De asemenea, și la klebsiella pneumoniae nivelul de rezistență la antibiotice este foarte mare.
Adrian Streinu-Cercel a mai spus că ar fi bine ca în cazul tratamentului să fie recomandată o antibiogramă, dar este esențial ca oamenii să nu ia singuri antibiotice pentru că au aflat că ar fi bune.
Rezultatul antibiogramei este dat în 24 de ore, dar numai în 30 la sută din cazuri sunt recomandate astfel de investigații, pentru că nu toate untiățile sanitare au laboratoare care să permită această analiză.
Există în Europa un aparat care poate pune un diagnostic precis în trei ore, iar Institutul „Matei Balș” din București va achiziționa în curând un astfel de echipament.
Antibioticele nu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare, bacteriile dezvoltând rezistență prin mutații.
Apariția, selectarea și răspândirea bacteriilor rezistente în spitale este o problemă majoră de siguranță a pacientului. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat creșterea morbidității și mortalității, ca și creșterea duratei de spitalizare. Mai mult, rezistența la antibiotice duce frecvent la întârzierea terapiei adecvate.
Terapia inadecvată sau întârziată cu antibiotice la pacienți cu infecții severe este asociată cu o evoluție mai proastă a stării pacientului și uneori cu decesul.
Utilizarea inadecvată a antibioticelor în spitale este unul dintre factorii cei mai importanți care conduc la dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
În țara noastră, cele mai frecvente infecții cu bacterii rezistente sunt cele cu stafilococul auriu rezistent la meticilină (SARM) și enterobacterii rezistente la cefalosporine. Aceste infecții au avut ca rezultat creșterea numărului de zile de spitalizare, creșterea morbidității, mortalității și costurilor.
Antibioticele sunt esențiale pentru medicina modernă, chirurgie, transplante de organe, chimioterapia cancerului, terapie intensivă și îngrijirea copiilor prematuri.
În întreaga Europă, în fiecare an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este marcată, în jurul datei de 18 noiembrie, prin campanii naționale privind utilizarea prudentă a antibioticelor.
În acest an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este focalizată pe promovarea utilizării prudente a antibioticelor în spitale.
