Lipsa locurilor de parcare, un fenomen tot mai acut resimțit în municipiul Suceava, atât de șoferi, care ajung chiar să se ia la bătaie cu vecinii lor, pentru un petec de pământ, dar și de pietoni, care nu mai pot circula pe trotuarele ocupate de mașini, merge în paralel cu un alt fenomen, cel al abandonării mașinilor vechi, chiar și în zone ultracentrale.
O mașină la doi locuitori
Invazia de mașini second-hand de peste hotare, multe cumpărate pentru doar câteva sute de euro, schimbările de mentalitate, prin care mașina nu mai este considerată un lux, ci o necesitate, iar transportul public în comun ceva rușinos, nu un semn de civilizație, toate au dus la o adevărată „explozie” a autovehiculelor parcate pe străzile înguste ale Sucevei.
Conform datelor existente în cadrul serviciului Taxe și impozite din cadrul Primăriei Suceava, în municipiul reședință de județ sunt înregistrate la plată aproape 39.500 de mijloace de transport, dintre care aproximativ 900 sunt motorete, scutere sau motociclete.
Numai că, pe lângă mașinile celor care sunt înregistrați legal, acolo unde locuiesc ori își desfășoară activitatea (10.500 de mijloace de transport fiind înregistrate pe persoane juridice), mii de alte mașini care circulă zi de zi prin Suceava, ocupă locuri de parcare, poluează aerul și „contribuie” la distrugerea mai rapidă a străzilor, sunt înregistrate prin Bulgaria sau figurează la plată prin comunele învecinate, unde taxele și impozitele sunt ceva mai mici.
La o populație de 91.000 de persoane, conform ultimului recensământ, rezultă clar că, în prezent, în Suceava este câte o mașină la fiecare doi locuitori – asta fără a ține cont de faptul că o mulțime sunt copii și tineri care nu au carnet de șofer, dar și bătrâni care nu au avut niciodată mașină.
Luând în calcul numărul de locuințe din Suceava – aproape 40.600, ar rezulta că fiecare familie are câte o mașină, când, de fapt, unii au parcate la scara blocului câte 2-3 mașini de familie.
Cert e că oriunde te uiți, în orice cartier, străzile, trotuarele și spațiile verzi au fost acaparate de mașini.
Hârburile uitate de lume
În toată această nebunie a crizei locurilor de parcare, care în unele zone nu ar putea fi rezolvată decât dacă mașinile ar sta ca oamenii în bloc, parcate pe mai multe etaje, mai există un factor care o accentuează – nepăsarea și o oarecare doză de nesimțire a celor care își lasă vechile mașini abandonate prin oraș, chiar și în zone ultracentrale, intens circulate, blocând cu anii locuri de parcare care ar fi de folos pentru mii de participanți la trafic.
Hârburi uitate în fața blocurilor se găsesc prin toate cartierele Sucevei.
În Zamca, mașinile abandonate, cu tabla măcinată, din care a început să crească vegetația – ba un copăcel, ba un smoc de iarbă, urmând să ajungă un fel de „grădină” pe patru roți, au devenit parte integrantă a peisajului.
Pe Mărășești, aproape de Catedrală, sunt câteva Dacii „împământenite”, după cum le spun locuitorii din zonă, care au și uitat de când au rămas mașinile respective înțepenite acolo.
Până de curând, pe strada Mihai Viteazu, în plin centrul Sucevei, erau vizibile două hârburi, unul parcat pe trotuar și altul în stradă, pe una din benzile de circulație.
Dacă cel de pe trotuar nu se remarca decât prin tabla găurită de rugină și prin mormanele de mizerie adunate dedesubt, cealaltă, parcată în fața unui restaurant, în apropiere de Colegiul Național „Petru Rareș”, devenise o adevărată pată pe obrazul Sucevei.
Pe lângă aspectul jalnic al mașinii neîntreținute, câțiva „binevoitori” au „înfrumusețat-o” spărgându-i geamurile, împrăștiind mii de cioburi pe stradă și prin mașină.
Exemple de acest gen sunt și în buricul târgului, aproape de kilometrul 0 al orașului, unde, unul dintre puținele locuri de parcare create la suprafață, lângă sediul Bancpost, este ocupat de ani de zile de un Daewoo Espero, cu toate roțile dezumflate, cu toba lipită de asfalt. La câțiva pași mai încolo, în spatele sediului Bancpost, o Dacie ruginită, pe chituci și cu geamurile sparte, ocupă de multă vreme un loc bun de parcare.
În locul acestor hârburi abandonate ar fi putut parca zilnic cel puțin câteva zeci de mașini ale celor care au treabă în zonă, una intens circulată, dar, din cauza nepăsării unora sau chiar a nesimțirii, în tot orașul sunt sute de locuri de parcare blocate cu mașini ale căror stăpâni nu le mai găsesc rostul, dar nici nu fac ceva să scape de ele.
Aproape 400 de mașini abandonate, în evidențele Primăriei Suceava
Chiar dacă legea privind vehiculele abandonate pe străzi există din 2002, abia din 2005, odată cu creșterea numărului de autovehicule din oraș, existența acestora a început să fie considerată o problemă și să fie luate măsuri.
„Din 2005 până în prezent au fost identificate 389 de mașini abandonate pe domeniul public al municipiului Suceava. Proprietarii acestora au fost identificați și somați.
Efectiv, doar 32 de mașini au fost ridicate, depozitate și ulterior valorificate”, a precizat Petru Achim, inspector în cadrul Serviciului de Administrare a Străzilor de la Primăria Suceava, care s-a ocupat de această activitate de la început.
Cartierele Obcini și George Enescu, urmate de Zamca și Burdujeni, sunt zonele cu cele mai multe mașini abandonate pe domeniul public, conform evidențelor municipalității sucevene.
Ridicarea mașinilor nu se poate face oricum, ci numai după respectarea mai multor pași, prevăzuți în legea privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân abandonate pe domeniul public sau privat – Legea 421/2002, modificată cu Legea 309/2006 și HG 156/2003 pentru aprobarea normelor metodologice.
Mașini vândute la fier vechi
Mașinile ridicate de pe străzile Sucevei în acei primi ani de activitate au fost ținute cam câte un an de zile în curtea unei clădiri a Direcției Domeniului Public, de lângă Gara Ițcani. Conform legii, dacă proprietarii nu vin să le revendice și să plătească amenda plus cheltuielile făcute de primărie pentru ridicarea mașinii, aceasta trece în proprietatea municipalității.
În cele din urmă, cum proprietarii lor nu s-au mai interesat de zecile de rable luate de pe străzile Sucevei, s-a decis valorificarea lor, pentru a fi eliberat și spațiul ocupat în curte.
„Din vânzarea lor la fier vechi s-a obținut între 300 și 500 de lei pentru fiecare autoturism în parte, scăzămintele fiind destul de mari”, a explicat inspectorul Petru Achim.
Prețul a fost diferit de la un an la altul, în funcție de prețurile pieței la fier vechi.
„Am vândut și cu 1,5 lei kilogramul de fier, dar și cu 80 de bani, dacă așa era prețul atunci, prin 2010-2011. Inclusiv mașina mea am vândut-o tot cu 80 de bani pe kilogramul de fier”, a precizat reprezentantul municipalității sucevene.
Costurile de ridicare și transport al mașinilor abandonate au fost acoperite din vânzarea lor la fier vechi, fără ca această activitate să fi fost una profitabilă.
„Costurile erau aproape egale cu sumele încasate din valorificarea lor la fier vechi. Diferențele rezultate au fost de ordinul zecilor de lei. Nu faci o afacere din așa ceva”, a explicat inspectorul Petru Achim.
O altă etapă importantă, care vine în sprijinul proprietarului rablei, este cea de radiere din oficiu a mașinii abandonate și ridicate de municipalitate.
„Treaba noastră nu se sfârșește odată ce am scăpat de mașinile luate de pe străzi. După valorificarea lor avem de înștiințat serviciul de taxe și impozite din localitatea de care aparține, să fie scoși proprietarii din evidențele lor contabile, să nu se trezească respectivii că au de plătit impozite și peste zece ani de zile pentru o mașină ce nu mai există”, a adăugat reprezentantul municipalității sucevene.
Licitație pentru mașini vechi, la Arad și Oradea
În vreme ce la noi s-a mers pe varianta cea mai simplă prevăzută de lege, alte primării din țară au căutat alte variante de valorificare a mașinilor „uitate” în stradă de proprietarii lor.
De exemplu, la Arad, municipalitatea nu s-a mulțumit doar să le adune de pe străzi, ci le-a scos la licitație. În acest fel, primăria a adus mai mulți bani la bugetul local decât dacă le-ar fi dus la centrele de colectare a fierului vechi.
La ultima licitație, organizată în septembrie 2014, cea mai licitată piesă a fost un tractor, care a fost adjudecat cu 3.700 de lei, de aproape 20 de ori mai mult decât prețul de pornire. Decana de vârstă a licitației a fost o mașină din 1970, iar cel mai nou autoturism era fabricat în 2002 și a fost vândut cu 2.000 de lei. O altă atracție a fost un autoturism de teren, cumpărat în timp record.
În urma licitației, Primăria Arad a adunat nu mai puțin de 70.000 de lei, de trei-patru ori mai mult decât ar fi câștigat dacă rablele ajungeau la fier vechi. În ultimii doi ani, bugetul local a strâns din asemenea licitații peste 160.000 de lei.
La Oradea s-a mers tot pe ideea de licitație, în loc de vânzare la centrele de reciclare, dar prețul de pornire a fost stabilit la 1 leu pe kilogram, iar taxa de participare a fost stabilită la 200 de lei, iar printre condițiile care trebuiau îndeplinite a fost deținerea autorizației de mediu valabilă care prevede colectarea, dezmembrarea și tratarea mașinilor casate.
Programul „Rabla” și somațiile pe bord, cele mai eficiente
Din diverse motive, în ultimii doi ani nu s-au mai ridicat deloc mașini de pe străzile Sucevei. Pe de o parte, Programul „Rabla”, demarat la nivel național, a determinat mulți dintre proprietarii de mașini vechi să își valorifice mașinile hârbuite, luând alta nouă pentru ei sau cedând cuponul de achiziție altora interesați să cumpere o mașină nouă.
„Situația abandonului de autoturisme uzate pe străzi s-a îmbunătățit ca urmare a demarării Programului «Rabla», cetățenii au răspuns mult mai bine somațiilor trimise de municipalitate”, a declarat Ștefan Vasincu, șeful Serviciului de Administrare Străzi.
Inițial, legea nu prevedea afișarea de somații pe parbrizul mașinilor abandonate.
„După ce legea a fost modificată și am putut pune pe parbriz somațiile, cu hârtie autoadezivă, au devenit mai receptivi. Îți mai atrage atenția un vecin, te mai întreabă unul-altul ce e cu mașina de acolo. A avut efect”, a precizat reprezentantul municipalității sucevene.
Mașini din alte județe, abandonate pe străzile Sucevei
Identificarea proprietarilor mașinilor abandonate și somarea lor s-au poticnit în numeroase rânduri din cauza autoturismelor din alte județe, „uitate” pe străzile Sucevei.
Până acum, cele mai multe mașini abandonate în municipiul Suceava, dar care sunt înmatriculate în alte județe, sunt din Botoșani, Bacău, Brașov, Mureș, Timișoara și Galați.
O astfel de problemă o ridică acum numărul mare de mașini înmatriculate în Bulgaria, care circulă pe străzile Sucevei. Aproape toate sunt mașini second-hand cu o vechime destul de mare, pentru care taxa de poluare este și mai costisitoare.
În câțiva ani, multe dintre ele vor fi hârburi, pe care proprietarii le vor lăsa parcate la colțul blocului, pe trotuare sau chiar în stradă, blocând o bandă de circulație, iar ei vor circulate cu altele, mai noi, pe care le aduc din afara la costuri reduse.
Practic, numărul hârburilor din oraș va crește tot mai mult, de la un an la altul, mai ales că noul Program „Rabla” nu mai permite vânzarea tichetelor altor persoane către o persoană care vrea să își cumpere mașină nouă, așa cum s-a întâmplat anii anteriori, fiind impusă o limitare de un tichet la o mașină nouă cumpărată.
Procedura de identificare și somare a proprietarilor mașinilor abandonate
Conform prevederilor legale, după identificarea în teren a vehiculului abandonat, pe parbrizul acestuia se pune o somație autoadezivă.
În timpul acesta, cei de la primărie înregistrază numărul mașinii, culoarea, caracteristicile, tipul acesteia, se trimite un tabel la Serviciul Permise și Înmatriculări auto, să li se comunice proprietarii și adresa de domiciliu a acestora.
Apoi se face o înștiințare scrisă, semnată de primar, cu confirmare de primire.
De la data primirii acesteia, în cinci zile, dacă proprietarul mașinii abandonate nu face nimic pentru a elibera spațiul ocupat, încep demersurile de ridicare a vehiculului. Un prim pas este declararea vehiculului ca fiind abandonat.
În baza dispoziției de primar, inspectorii din primărie, împreună cu firma care are contract pentru ridicarea mașinilor, merg să o ridice.
În total, de la lipirea somației pe parbriz până la ridicarea mașinii trec aproximativ zece zile.
„Ideea nu e să-i iei omului mașina, ci să rezolvi problema. Dacă oamenii înțeleg că nu o mai pot lăsa acolo și eliberează singuri domeniul public, cu atât mai bine”, consideră inspectorul Petru Achim, responsabil de identificarea și ridicarea mașinilor abandonate pe domeniul public al municipiului Suceava.
Programul „Rabla”, alternativa ridicării mașinilor de către primărie
Persoanele fizice interesate să achiziționeze un autovehicul nou prin Programul „Rabla” se pot înscrie la dealerii auto și, ulterior, își pot casa mașinile mai vechi de opt ani la oricare dintre centrele REMAT autorizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Ministerul Mediului a anunțat deja că programul va continua și în 2015, datorită popularității sale.
În 2014, au fost duse la casat 20.391 de mașini vechi și au fost decontate tot atâtea tichete pentru achiziția de mașini noi, de către persoanele fizice și juridice.
În premieră, anul trecut, Programul „Rabla” pentru persoane fizice a presupus eliberarea de tichete electronice de reducere direct la dealer-ul auto de la care beneficiarul dorea să-și cumpere mașina nouă. Tichetele n-au mai fost repartizate pe județe, ci au putut fi extrase de dealeri dintr-o bază națională, în funcție de înscrieri. Persoanele care aveau mașini mai vechi de opt ani le-au putut duce la casat, la orice colector autorizat, pentru a obține reducerea de 6.500 de lei pentru cumpărarea unui nou autoturism. Chiar dacă a fost sub formă de tichet electronic, această reducere a putut fi transmisă altor persoane, tichetul electronic fiind eliberat pe numele celui care dorea să cumpere autoturismul.
În vederea stimulării achiziționării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, s-a oferit posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 de lei în următoarele situații: achiziționarea unui autovehicul nou încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziționarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, respectiv achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.
