De Ziua Pădurilor, la Academia Română, ASFOR a lansat o strategie pentru bioeconomia națională. Dr. Ciprian Muscă, președintele ASFOR, a propus patru direcții: tranziție industrială spre CLT, folosirea lemnului în construcții publice, independență energetică prin programul „1 Sat – 1 MW” și eficiență prin „Rabla pentru sobe”, transformând pădurea în motor economic durabil.
Manifestarea științifică „Managementul forestier durabil – între conservarea biodiversității și utilizarea economică a pădurii” a demonstrat că pădurea nu este doar un patrimoniu natural, ci fundamentul unei economii reziliente și suverane.
”Țin să mulțumesc Academiei Române pentru deschiderea de a găzdui acest dialog vital. Colaborarea dintre cercetarea de elită și practica forestieră este singura cale prin care putem transforma cele 7 milioane de hectare de pădure într-un motor de prosperitate națională”, a spus Ciprian Muscă, care a avut onoarea de a pune bazele unei noi foi de parcurs pentru sectorul forestier românesc, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt găzduite de Academia Română, cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Pădurilor.
- Un dialog necesar între cercetare, practică și decizie
Evenimentul, organizat de Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvici „Acad. David Davidescu” (CSCBAS) în colaborare cu ASFOR, a reprezentat un cadru de lucru care a depășit formalismul obișnuit.
Dezbaterea a reunit cercetători, specialiști și factori de decizie, printre care: Laurențiu Alexandru Păștinaru (Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Arii Naturale); Daniel Belingher (Secretariatul General al Guvernului); specialiști și cercetători precum Marcel Th. Paraschivescu, Laurențiu Ciornei, Amalia-Gianina Străteanu, Mariana Sandu, Lavinia Udrea, Ioana Todirică, Simona Simion, Maria Joița-Păcureanu, Daniela Dobre, Victor Petcu, Petru Boghean, Nicu Pârlog și George-Florea Tobă.
Intervențiile au acoperit o paletă largă de teme esențiale: de la conservarea resurselor genetice și legătura dintre păduri și securitatea alimentară, până la servicii ecosistemice și managementul adaptativ. Concluzia comună a fost certă: modelul tradițional de management trebuie să evolueze către abordări mai flexibile, în care biodiversitatea este pilonul stabilității economice.
- Cele patru direcții strategice propuse de ASFOR
Tema globală a acestui an — „Pădurile și economiile” — vine ca un avertisment. FAO estimează că pădurile generează anual o valoare economică echivalentă cu jumătate din PIB-ul planetei. În România, acest potențial rămâne blocat de birocrație și de o neînțelegere a managementului activ.
”La tribuna Academiei Române, am prezentat cele patru direcții strategice prin care propunem resetarea sectorului:
- Tranziția spre înaltă tehnologie: Susținem producția internă de CLT (lemn masiv stratificat) și Glulam. România trebuie să exporte soluții de construcții, nu doar cherestea simple prelucrate.
- Mandatul pentru lemn: Propunem ca 20% din clădirile publice noi să fie realizate din lemn până în 2030. Este cea mai eficientă metodă de stocare a carbonului și de stimulare a industriei locale.
- Securitate Energetică Rurală prin Programul „1 Sat – 1 MW”: Transformăm biomasa locală în energie pentru comunități. Este răspunsul nostru strategic pentru independența energetică a satului românesc.
- Eficiență prin „Rabla pentru Sobe”: Combatem sărăcia energetică prin tehnologie. Înlocuirea sobelor arhaice cu sisteme moderne (randament de peste 80%) înseamnă mai mult confort cu un consum redus de lemn.
Răspunsul la criza climatică și economică
România este în posesia celui mai avansat sistem de trasabilitate din Europa — SUMAL 2.0.
”Avem resursa, avem expertiza și avem infrastructura digitală. Ceea ce ne trebuie acum este voința politică de a trata pădurea ca pe o investiție strategică, nu ca pe o sursă de dispute.
FAO ne spune că pădurile sunt inima economiilor. Eu adaug: pădurile românești pot fi la inima redresării economice și dezvoltării zonei rurale a acestei țări – dacă decidem, astăzi, să le tratăm ca pe o investiție strategică, nu ca pe un subiect de dispută perpetuă.
Răspunsul la criza climatică și economică crește deja în pădurile noastre. Este datoria noastră să îl utilizăm cu înțelepciune.
Pădurea nu se grăbește — dar nici nu așteaptă la infinit. Nici economia României nu își mai permite să o facă”, a subliniat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
