CNCAN a postat pe site, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei nucleare a României în perioada 2009-2012, proiectul urmând să se afle în dezbatere publică până la data de 2 decembrie.
Proiectul arată că energetica nucleară românescă este în plină dezvoltare și are ca obiective majore, punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă în perioada 2014-2015 precum și construirea unei noi centrale nuclearoelectrice folosind o tehnologie diferită decât cea existentă la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă (care foloseste tehnologie CANDU 6 – combustibil uraniu natural si moderator apă grea).
Aceste priorități coroborate cu împlinirea, în decembrie 2010, a 14 ani de la atingerea puterii nominale a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă (U1) și finalizarea punerii în
funcțiune a Unității 2 în 2007, conduc la amplificarea responsabilităților României în asigurarea unui control corespunzător al activităților sale în domeniul nuclear.
Pentru planificarea îndeplinirii dezideratelor menționate, instrumentul de bază este strategia națională de securitate nucleară. Această strategie, elaborată la nivelul anului 2009, prezintă obiectivele clare, modalitățile de atingere a acestor obiective, necesarul de resurse, în contextul cerințelor de securitate nucleară si protecție fizică la nivelul anului 2012, se arată în proiectul de hotărâre.
Strategia este structurată în două părți, doar prima dintre acestea fiind publică. Prima parte conține informații generale prin care este sistematizat modul în care este organizat domeniul nuclear
pe teritoriul României, precum și recomandările primite de la organismele internaționale. Partea a doua conține informații cu impact asupra securității naționale a României, care contribuie la realizarea si întărirea securității naționale și la apărarea statului împotriva potențialelor atacuri. Informațiile sunt clasificate, fiind comunicate numai instituțiilor cărora le revin, potrivit legii, sarcini de aplicare a strategiei.
Prima parte, făcută publică și postată pe site-ul CNCAN alături de proiectul de hotărâre, este structurată pe 10 sub-părți. În introducere, strategia arată că Guvernul României a acordat și acordă o prioritate maximă respectării cerințelor de securitate nucleară și radiologică, pentru protecția corespunzătoare a personalului expus profesional, a populației și a mediului, subliniind în acest context că „industria nucleară este una dintre cel mai intens controlate din România”.
„Strategia Guvernului are în prim-plan adoptarea de măsuri radicale, deosebit de importante pentru dezvoltarea țării. Una din direcțiile principale de acțiune o constituie asigurarea resurselor energetice, la nivelul si în ritmul impuse de o dezvoltare economică durabilă. În acest context, pentru România, continuarea dezvoltării resurselor energetice de natura nucleară se înscrie ca o prioritate de vârf în ansamblul măsurilor adoptate de Guvern, măsuri aflate în derulare în etapa imediat urmatoare”, se arată în strategie.
Documentul conține de asemenea o descriere a contextului internațional, precizând că în prezent există 443 de reactoare nucleare comerciale, care funcționează în 31 de țări din lume, cu o putere totală de peste 368 GWe. Acestea furnizează 15% din energia electrică produsă în lume. Sursa citată mai arată că 56 de țări exploatează un număr total de 284 de reactoare de cercetare în scopuri stiințifice. Alte 220 de reactoare nucleare sunt utilizate pentru propulsarea navelor militare si a altor tipuri de vase, 28 de reactoare nuclearo-electrice se află în construcție în întreaga lume și încă 35 fac obiectul unor proiecte ferme, acestea echivalând cu 6% si respectiv 10% din capacitatea existentă.
Strategia arată de asemenea că în următorii 10-20 de ani centralele învechite vor fi închise definitiv, ceea ce va reduce ponderea energiei nucleare din totalul producției de energie electrică. Agenția Internațională a Energiei arată că, în cazul în care se mențin politicile actuale, ponderea energiei nucleare va scădea de la 15% în prezent la mai puțin de 8% în 2030.
În UE există 152 de reactoare nuclearo-electrice, care se află în exploatare în 15 state membre. „Dat fiind că energia nucleară furnizează o treime din electricitatea din Europa și că în general durata de viață utilă inițială a unei centrale nucleare este de 40 de ani, se impune luarea de decizii pentru prelungirea duratei de viață utilă a unor centrale, acolo unde acest lucru se poate realiza în condiții de securitate si siguranță, sau pentru efectuarea de noi investiții în vederea satisfacerii cererii și a înlocuirii infrastructurii învechite în următorii 20 de ani.
Ținând cont de structura energetică actuală din UE, în cazul în care se menține politica de abandon progresiv planificată de anumite state membre (de exemplu Germania), fără a se prelungi durata de viață utilă a centralelor și/sau a se construi unele noi, ponderea energiei nucleare în producția de electricitate va scădea semnificativ. Având în vedere că în mod normal construcția unei noi centrale nucleare durează 10 ani, în cazul în care se intenționează înlocuirea centralelor nucleare existente cu unele noi se impun anumite decizii, chiar și pentru a menține ponderea actuală a energiei nucleare în producția de electricitate.
Strategia prezintă de asemenea abordarea UE în domeniul securității nucleare precum și o descriere a aspectelor economice referitoare la centralele nuclearo-electrice. Există de a semenea un sub-capitol dedicat energiei nucleare și schimbărilor climatice precum și un altul intitulat „Toleranța publică”.
În ceea ce privește toleranța publică, strategia arată că aceasta este „un factor major de luat în calcul, care influențează dezbaterea privind viitorul energiei nucleare”. Strategia are de asemenea un capitol dedicat gospodăririi deșeurilor radioactive, care subliniază că pe întreg teritoriul UE se generează aproximativ 40.000 metri cubi de deșeuri radioactive pe an dar și că, în total, aproximativ 2 milioane de metri cubi de astfel de deșeuri au fost depozitate până acum în UE, majoritatea în instalații de suprafață sau aproape de suprafață.
Partea I a Strategiei conține de asemenea o descriere a politicilor UE în domeniu dar și a principiilor politicii României în domeniul nuclear, a cadrului legislativ în sectorul nuclear și a principalelor instituții cu atribuții în domeniu.
