STOROJINEȚ(II). Un important rol în asigurarea unei prosperități sociale armonioase în părțile Storojinețului au avut-o, în deceniile de la cumpăna veacurilor trecute boierii cavaleri de la Prisăcăreni, frații Grigorcea, Modest și George, cei care, printre alte fapte pline de noblețe, vor pune la dispoziție, după anul 1904, burse integrale copiilor de țărani bucovineni dispuși să urmeze cursurile liceului agricol din Rădăuți. Unul dintre cei doi frați, Modest cavaler de Grigorcea, a înființat, în 1 ianuarie 1893, cea de-a doua, după cea din Gura Humorului, „însoțire districtuală de economie și credit” din Bucovina, la Storojineț, instituție bancară de tip Raiffeisen anterioară cu mai bine de doi ani celei din Cernăuți, înființată tot de Modest cavaler de Grigorcea, în 4/15 iunie 1895. În 1 martie 1894, când s-a citit raportul primului an de activitate, „însoțirea a sporit atât de iute încât printr’însa s-au trecut, în acest an, peste un milion de florini și că acum împărtășește părtașilor săi un câștig de 8 la sută. Pe lângă aceasta, tot prin stăruința d-lui Grigorcea, însoțirea a dat din câștigul său 200 fl. Pentru Societatea Doamnelor Române. De am avea și pe alocurea însoțiri de aceste și bărbați cu inimă pentru popor ca boierul Grigorcea, omul nevoeș mai lesne și-ar putea prinde nevoile și nu ne-ar mânca omida cămătarilor, cum ne-a mâncat și cum ne mai mănâncă”.
În urma alegerii consiliului comunal Storojineț, în 8 și 9 august 1903, de către 8 electori români, 2 nemți și 20 evrei, în Corpul I au fost aleși deputați: Josel, Cherșcu și Bercu Mauruber și cumnatul lor, Zelig Leising; în Corpul II: Ițcu, Moșcu și Chaim Welt, plus socrul lui Ițcu, Zelig Sischer. Alți deputați comunali: Cherșcu Leiba Hert și ginerii lui, Haim Sommer și Eisig Hermann, farmacistul Fillenbaum, Motio Veich, Jankel Drimmer, Leiba Zappler, Volf Loebel, Herșcu Leiba Herman, Ancel Herșcu Soll, Moșco Lincer, Aron Storper și Moșcu Preminger, toți votați și de parohii Filiewicz și Hieronim Malcinschi, dar și de primarul Cucera. Secretar comunal era Turk.
O listă de subscripție din 16 februarie 1896, în favoarea Societății „Școala Română”, cuprinde următoarele nume de locuitori ai Storojinețului: medic David Seinfeld, avocat Isidor Katz, notar Titus de Cuparenco, consilier c.r. Nicolai Balmoș, Spițer Fullenbaum, Ioachim Ieremiciuc, inspector Ottokar Sikora, Minodor Bendevschi, Ieronim Malcinschi și Ion Andruhovici.
În octombrie 1914, „mahalaua din Storojineț, în care locuiesc numai Români, a fost prădată și în parte mistuită prin foc de Ruși”.
Evreii din Storojineț au avut de suferit și în perioada primului război, dar și în cea a următorului măcel planetar. După ocuparea nordului Bucovinei de către armatele sovietice, mulți evrei din Storojineț, fiind considerați exploatatori ai clasei muncitoare, au fost arestați și deportați, în 13 iunie 1941, în Siberia.
În 4 iulie 1941, când unități ale armatei române au intrat în Storojineț, 200 evrei au fost împușcați în următoarele două zile, iar 4.000 evrei au fost înghesuiți în două școli, timp în care casele lor au fost jefuite.
Primarul orașului, Petru Bruja, a demisionat, în semn de protest, iar în locul său a fost numit primar Dimitrie Rusu, care, împreună cu viceprimarul Ștefan Tomovici, a organizat un ghetou, care includea străzile Grădiniței, Ieronim, Malcinschi și Lumea Nouă.
În această lume vrăjmașă, nebună, au manifestat atitudini omenești față de evrei Șerban Flondor, colonelul Bârzescu, comandat al Legiunii de jandarmi, și Isidor Palade, secretarul primăriei din Storojineț. Din păcate, umanitarismul lor nu a fost suficient, evreii fiind încolonați, zilnic, în ordine alfabetică, și duși, prin Iedineț din ținutul Hotinului spre lagărele din Transnistria, de unde puțini s-au mai întors.
DEȘTEPTAREA, nr. 6 din 15/27 martie 1894, p. 46
GAZETA BUCOVINEI, Nr. 65/1903, p. 2
GAZETA BUCOVINEI, Nr. 20/1896, p. 3, 4
VIAȚA NOUĂ, Anul III, nr. 146, 1 noiembrie 1914, p. 4