Renunțarea la funcția de premier desemnat de către Theodor Stolojan a avut drept una dintre cauze, potrivit unor surse din PDL, faptul că, prin protocolul semnat de cele două partide, acestuia i s-au luat toate pârghiile în desemnarea și revocarea miniștrilor. Surse democrat-liberale au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că Theodor Stolojan a fost deranjat de faptul că, în timp ce el se ocupa de negocierea principiilor economice ale viitorului program de guvernare, lideri ai celor două partide au formulat Regulamentul privind funcționarea coaliției PDL-PSD la nivel central și local în așa fel încât premierul „nu mai avea niciun fel de pârghii atât în desemnarea, cât și în revocarea miniștrilor”.
Mai mult, înființarea „Colegiului Președinților”, forul cel mai important de decizie, potrivit protocolului semnat, din care fac parte Emil Boc și Mircea Geoană, a făcut ca funcția de premier, a lui Stolojan, „să nu mai aibă nicio importanță în luarea deciziilor la nivelul coaliției”, au mai precizat sursele din partid.
Astfel, potrivit Art.18 din acest Regulament, primul-ministru poate propune numirea unui ministru, pe baza propunerii forurilor statutare competente ale părții căreia îi revine ministerul în cauză, respectiv conducerea PDL sau PSD.
În plus, primul-ministru poate propune, motivat, revocarea unui ministru „numai după consultarea prealabilă a conducerii celeilalte părți și cu informarea, în aceleași condiții, a BPCC”, numirile în funcție la nivel guvernamental făcându-se numai în baza propunerilor forurilor competente statutare ale celor două părți, avându-se în vedere metoda de repartizare convenită.
Colegiul Președinților, format din Emil Boc și Mircea Geoană, dă cele mai multe competențele celor doi lideri de partid, respectiv de a „decide în cazul chestiunilor politice majore care privesc Coaliția, dar și în situațiile în care Biroul Politic Coordonator Central nu ajunge la consens”.
Colegiul Președinților, potrivit Regulamentului de funcționare a coaliției, are posibilitatea să decidă chiar și introducerea pe Agenda de lucru suplimentară a ședinței Guvernului a unor proiecte de acte normative, în cazul în care Primul-ministru și vice-prim-ministrul nu ajung la un consens.
Potrivit surselor citate, acesta a fost un aspect pentru care Theodor Stolojan a decis să renunțe la funcția de premier, considerând că nu are nicio pârghie de decizie, fiind „la mâna” celor doi lideri, chiar și în luarea deciziilor la nivel guvernamental.
De altfel, Stolojan a spus în declarația prin care a anunțat renunțarea la mandatul de premier că „argumentul său este că cei doi președinți care au semnat parteneriatul trebuie să își asume garanția asumării acestui parteneriat prin cele două funcții de prim-ministru și de președinte al Senatului”.
