Consilierul prezidențial Theodor Stolojan a criticat marți indirect activitatea Guvernului, cu referire la întârzierile în implementarea sistemului de urmărire a TVA, adoptarea strategiei fiscale pe termen lung, absorbția fondurilor comunitare, precum și slaba dezvoltare a infrastructurii.
Potrivit acestuia, neîndeplinirea acestor condiții stricte impuse de Uniunea Europeană nu va impune activarea clauzei de salvgardare, dar va lipsi România de o serie de facilități de care se bucură statele membre.
„Dacă nu demonstrăm că de la 1 ianuarie 2007 avem sistem de urmărire a TVA, care să convingă experții UE că putem să cooperăm cu autoritățile fiscale din celelalte state membre, produsele noastre vor circula la fel, cu control la unitățile vamale, cu plata TVA în vamă”, a precizat Stolojan, prezent la Reuniunea Anuală a Consilierilor economici din rețeaua de reprezentare externă a Ministerului Economiei și Comerțului.
El a adăugat că, în acest caz, consecințele pentru exporturi și importuri vor fi extrem de dezavantajoase pentru România, astfel că rezolvarea acestei probleme ar trebui să reprezinte prima prioritate a Guvernului.
O a doua prioritate este, potrivit consilierului prezidențial, pregătirea capacității de absorbție a fondurilor UE.
El a criticat faptul că instituțiile statului nu reușesc să elaboreze proiecte viabile pentru atragerea de fonduri în cercetare.
„De ani de zile, România nu este în stare să obțină mai mulți bani de la Fondul de Cercetare decât contribuția țării acolo. În România e mai simplu să alergi după banii de la bugetul țării, decât după banii de la UE. Mai un lobby, mai un parlament, și te trezești cu banii în brațe. Cu alte cuvinte, finanțăm dezvoltarea în alte țări ale UE”, a precizat Stolojan.
Un alt aspect care trebuie rezolvat de urgență este, în viziunea acestuia, elaborarea unei strategii fiscale pe termen lung, extrem de necesară mediului de afaceri.
„Am tot făcut corecturi la măsurile deja adoptate, dar nu am adoptat această strategie fiscală”, a declarat Stolojan.
Potrivit acestuia, strategia nu poate fi realizată fără a ține cont de necesitatea de resurse financiare pentru co-finanțarea programelor europene și contribuția statului la bugetul UE, care poate atinge 1% din PIB.
De asemenea, trebuie alocate mai multe resurse în educație, sănătate, cultură, sectoare unde România este în urma statelor europene dezvoltate.
„Sănătatea nu e numai consumatoare de fonduri. Devine o resursă extrem de importantă pentru investitorii străini, care au început deja să aloce fonduri în acest domeniu cu valoare adăugată mare”, a adăugat Stolojan.
Stolojan a afirmat că sectorul de cercetare a devenit unul extrem de important, dovadă că România a devenit o locație pentru centrele de dezvoltare ale companiilor internaționale.
El a nominalizat compania Oracle, care a deschis un centru de cercetare-dezvoltare în România, sau compania Renault, care va angaja peste 2.000 de ingineri români.
Consilierul prezidențial a criticat, de asemenea, mediocritatea funcțională a instituțiilor statului și nerespectarea regulilor de perfomanță de către acestea, care duce la costuri foarte mari.
Stolojan a dat ca exemple o facultate de stomatologie din Iași care a vândut diplome de absolvență, și ferma de creștere a puilor din Codlea, unde a apărut un focar de gripă aviară.
„Clientul din Franța care cumpără din România nu-și pune problema că ferma din Codlea nu respectă normele de siguranță alimentară, care este un principiu fundamental acolo unde vrem să ajungem”, a spus Stolojan.
El a adăugat că există sectoare care frânează productivitatea națională și a făcut referire la agricultură, infrastructură, turism „veșnica promisiune de dezvoltare”, sau sectorul de cercetare-dezvoltare.
Potrivit consilierului prezidențial, rămânerea în urmă în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport generează costuri foarte mari pentru companii.
Consilierul prezidențial a încheiat prin a spune că departamentul de strategie al Guvernului nu a finalizat programul de elaborare a unui brand de țară, deși i s-a cerut acest lucru de un an și jumătate.
„Poate că acest departament nu poate face acest lucru și ar trebui să ia Ministerul Economiei această responsabilitate. România are realmente nevoie de un brand, pe care să îl promovăm în lume”, a conchis Theodor Stolojan.
