Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul și o dietă săracă în legume și fructe dublează riscul de producere a accidentelor cerebrale, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal, informează bbc.co.uk. Un număr foarte mic din cei 20.000 de adulți care au participat la acest studiu aveau un stil de viață suficient de sănătos pentru a se proteja împotriva riscului de accident cerebral, au menționat cercetătorii britanici.
Studiile anterioare au reliefat deja că anumite elemente ale stilului de viață, precum dependența de tutun și dieta, sunt asociate cu riscul de producere a infarctelor și atacurilor cerebrale, dar impactul avut de combinația tuturor factorilor de risc asupra persoanelor aparent sănătoase a fost mai puțin clar.
În acest studiu, realizat de University of East Anglia, cercetătorii au acordat câte un punct fiecărui element de „comportament sănătos” raportat de participanții la studiu, cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani.
Un punct a fost acordat persoanelor nefumătoare, un punct celor care consumă maxim 14 unități de alcool pe săptămână, un punct celor care consumă cinci porții de fructe și legume pe zi și un punct celor care duc o viață activă din punct de vedere fizic.
Scorul maxim de patru puncte a fost obținut de un procent semnificativ mai mare de femei decât de bărbați.
Studiul a relevat faptul că persoanele care au obținut zero puncte sunt de 2,3 ori mai expuse riscului de a suferi un atac cerebral în următorii 11 ani, față de persoanele care au realizat punctajul maxim.
Dintre participanții la studiu, 259 nu au obținut nici un punct, 15 dintre aceștia suferind cel puțin un atac cerebral – o rată de 5,8%.
Scorul cu cea mai mare frecvență a fost cel de trei puncte, realizat de 7.822 de voluntari, din care un număr de 186 (2,4%) au suferit atacuri cerebrale.
Aproximativ 5.000 de pacienți au obținut scorul maxim, de patru puncte, care a fost asociat cu un risc de producere a atacurilor cerebrale de doar 1,7%.
Cercetătorii consideră că aceste rezultate oferă argumente solide în sprijinul teoriei conform căreia micile diferențe înregistrate în stilul de viață al unei persoane influențează în mod direct riscurile de producere a atacurilor cerebrale.
