Ștergarele țesute în război sau în stative de bunicile din Vama și sfoara de cânepă împletită au fost transformate în haine. Creatorii de modă sunt elevi din Vama, care activează la Cercul de artă textilă, din cadrul Clubului Copiilor Gura Humorului. Sub îndrumarea inginerei Letiția Orșivschi, copiii din Vama uimesc pe toată lumea cu ținutele lor ingenioase, accesorizate cu elemente naturale, inspirate din folclorul românesc. Secție a Clubului Copiilor din Gura Humorului, cercul de artă textilă de la Școala Vama, care are ca ofertă educațională inițierea copiilor în arta încondeierii ouălor, arta decorativă și arta textilă, atrage tot mai mulți elevi, între 8 și 18 ani.
Influențe folclorice
Hainele pe care și le creează micii designeri vămeni, sub îndrumarea Letiției Orșivschi, cunoscută încondeietoare de ouă din Bucovina și renumită în toată lumea pentru cea mai mare și valoroasă colecție de ouă decorate adunate din toată lumea, pot fi purtate cu succes pe un podium de prezentare, care are ca punct de plecare folclorul.
Plecând de la materialele naturale, pânza de in, de la ștergarele cusute de bunicile copiilor, folosind o gamă foarte largă de elemente decorative, copiii de la Vama sunt mândri de ceea ce au realizat.
O altă abordare și modalitate de expunere a ștergarului
Costumele sunt unice. Fiecare elev a reușit să pună ceva special în ținuta pe care a creat-o. Unele rochii sunt mai îndrăznețe, altele sunt mai mult accesorizate, cu trăistuțe făcute din aceleași materiale, ștergarul și pânza țesută, cu aplicații din sfoară împletită. Sfoara a fost folosită și pentru a scoate în evidență talia tinerelor, dar și pentru a crea basmale moderne.
Nimic nu este strident în aceste ținute. Nimic nu deranjează ochiul, mai ales că sunt doar câteva culori care fac parte din cromatica costumelor. Alb, negru, pe alocuri roșu, și mai multe nuanțe de maro.
„Am încercat o altă abordare și modalitate de expunere a ștergarului românesc, de pe pereții casei, pe «modele», pe micii creatori care și-au adus de acasă cerând sprijinul mamelor sau bunicilor, materialele naturale pentru confecționarea costumelor”, ne-a povestit Letiția Orșivschi.
Demonstrații interactive
Copiii din Vama învață la cercul de artă textilă și să încondeieze ouă. Letiția Orșivschi, care are și o colecție impresionantă de ouă decorate adunate din toată lumea, ouă rare și decorate în stiluri diferite, „cea mai numeroasă din România, și mai valoroasă, unde se opresc delegații importante din țară și din străinătate, ambasadori sau diverse personalități care vin în regim privat”, după cum ne-a spus artista, i-a învățat pe micii „artiști” să folosească chișița, ceara și culorile naturale pentru decorarea oului.
Copiii sunt lăsați să încerce și ei să coloreze oul, după ce artista le trasează liniile pe coaja de ou. „Munca cu acești copii îmi dă foarte multă satisfacție. Sunt foarte talentați și cu multă imaginație. Copiii au învățat foarte repede să încondeieze ouă, iar acum facem demonstrații interactive și în alte locații, învățându-i și pe alți copilași să lucreze pe coaja de ouă. În acest fel, copiii descoperă încă de mici simbolurile bucovinene. Cea mai recentă demonstrație interactivă s-a desfășurat la Grădinița Sf. Ioan cel Nou Suceava”, ne-a povestit Letiția.
Când merg să facă demonstrații de încondeiere de ouă, împreună cu instructorul lor, copiii de la Vama îmbracă costumul popular specific zonei de munte, format din ițari (băieții), catrințe (fetele), bundițe cu blană de dihor, cămăși cusute cu pui, opinci și ciorapi împletiți din lână. Și asta pentru că între costumele populare și modelele pe care le regăsim pe oul încondeiat este o strânsă legătură.
Japonezii, fani ai culturii tradiționale românești
La Vama, sub îndrumarea ghidului Letiția Orșivschi, ani la rând vin profesori japonezi, de la școli renumite, care învăță meșteșugul cusăturilor tradiționale românești și secretul încondeierii ouălor.
„Japonezii sunt fani ai culturii tradiționale românești și au declarat că vor să îi învețe și pe cei de acasă să pregătească sarmale, alivenci cu brânză, să încondeieze ouă și să poarte ii și fote bucovinene. Eu le-am făcut expuneri de la A la Z a tehnicii încondeierii ouălor, iar ei au învățat foarte repede”, ne-a povestit artista Letiția Orșivschi.
