Ștefan „cel Mare, cel Bun, cel Sfânt”



Ștefan „cel Mare, cel Bun, cel Sfânt”
Ștefan „cel Mare, cel Bun, cel Sfânt”

Marți, 2 iulie, anul 1504, se muta la viața veșnică cel mai mare voievod din Evul Mediu românesc, Sfântul Ștefan cel Mare. Sfârșitul domnului a fost unul pe măsura vieții sale: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți, ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă” (Letopisețul lui Grigore Ureche).
După mutarea marelui voievod la Domnul, din generație în generație, a fost numit de popor „cel Mare, cel Bun, cel Sfânt”. Poporul român s-a identificat în istoria sa tumultuoasă cu imaginea legendară de apărător al credinței și neamului în persoana Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, simbolul demnității noastre naționale. Domnia sa reprezintă epoca de aur a Evului Mediu românesc. Pentru lupta dusă în apărarea Europei creștine, Papa Sixt al IV-lea l-a numit „atlet al credinței creștine”.
Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește ca sfânt în urma canonizării din anul 1992. Chiar dacă recunoașterea oficială a sfințeniei Voievodului Ștefan cel Mare a venit după câteva sute de ani, el a fost cinstit ca sfânt de către popor încă de la moartea sa. O mărturie din afară care confirmă cultul acordat de către popor o avem de la arhidiaconul catolic polonez Maciej Staryjkowski, care, vizitând în 1575 Țara Moldovei, arăta că „din cauza nespusei sale vitejii îl socotesc ca sfânt”.
Semnele sfințeniei Voievodului Ștefan cel Mare le găsim în viața lui și în moștenirea pe care ne-a lăsat-o. Și-a purtat crucea de apărător al credinței. El a mărturisit că biruințele le-a câștigat cu ajutorul lui Dumnezeu, iar înfrângerile i-au fost spre încercare și spre răbdare și din cauza păcatelor sale, arătând astfel o conștiință isihastă și o viață creștină autentică și asumată.
Remarcabil este gestul său de mulțumire lui Dumnezeu pentru victoria din 10 ianuarie 1475 de la Vaslui, când a postit patru zile numai cu pâine și cu apă. El este sfânt pentru că și-a iubit neamul și s-a jertfit pentru el, iar neamul a răspuns prin cinstire și evlavie. Pentru românii de astăzi, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este un reazem al demnității naționale și un simbol al apărării identității noastre creștine.
(Pr. Ciprian Florin Apetrei, Ziarul Lumina)



Recomandări

Folkul crește an de an la Festivalul Național „Ridică-te, Ștefane!” de la Putna, unul dintre cele mai mari evenimente de gen din țară

Mii de spectatori la ediția de anul acesta a Festivalului Ridică-te, Ștefane! de la Putna
Mii de spectatori la ediția de anul acesta a Festivalului Ridică-te, Ștefane! de la Putna

Gala Laureaților FITT Birlic și Draga Film Fest. Marii câștigători: ArtWork Iași, cu „Palatul fără ferestre”, și Teatrul 7 București, cu „Mecanica Inimii”

Marii câștigători: ArtWork Iași, cu „Palatul fără ferestre”, și Teatrul 7 București, cu „Mecanica Inimii”
Marii câștigători: ArtWork Iași, cu „Palatul fără ferestre”, și Teatrul 7 București, cu „Mecanica Inimii”

Gheorghe Șoldan, prezent alături de mii de credincioși la Hramul Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, „o fortăreață a credinței noastre”

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, a participat la Hramul Manastirii Sihăstria Râșcăi
Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, a participat la Hramul Manastirii Sihăstria Râșcăi