Stavrofora Irina Pântescu, de la Mănăstirea Voroneț, a fost sărbătorită duminică, în ultima zi din septembrie, de oștea mănăstirii și oamenii apropiați Voronețului, la împlinirea vârsteide 86 de ani, pe 28 septembrie. Alături de măicuța Irina a stat pe toată perioada Sfintei Liturghii actuala stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, care a fost instalată în această funcție în seara de 26 iulie, în ajunul sărbătorii Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, de către Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Stavrofora Gabriela Platon continuă activitatea fostei starețe, maica Irina Pântescu, care a împlinit în acest an 27 ani de stăreție după reînființarea Mănăstirii Voroneț în 1991 și 37 ani de călugărie, după întoarcerea din pribegia decretului 404/1959.
„Mă sprijin, în primul rând, pe Scriptură și Tradiție”
Spre finalul Sfintei Liturghii, măicuța Irina, „mamă iubitoare” pentru întreaga obște, dar și pentru cei care, aflați în necazuri, îi cer sprijinul, a dat citire comunicatului transmis de Adunarea Națională Bisericească (președinte Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Biserici Ortodoxe Române) întrunită în ședința din 29 septembrie 2018, care a lansat un apel către toți cetățenii ortodocși români pentru participarea la Referendumul din 6-7 octombrie 2018 în scopul afirmării, apărării și promovării familiei ca instituție binecuvântată de Dumnezeu. După ce a citit mesajul Patriarhului Biserici Ortodoxe Române, stavrofora Irina Pântescu i-a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru anii pe care a ajuns să-i împlinească. „Chiar dacă mă sprijin acum în două bețe, totuși mă sprijin, în primul rând, pe Scriptură și Tradiție. Și ele mă vor duce la mântuirea pe care o așteptăm cu toții”. Măicuța Irina l-a parafrazat pe părintele Teofil Părăianu, spunând: „Ce este Biserica? Este Tinda Raiului. Ce este tinda în casele vechi, bătrânești? Este veranda prin care se trece în casă, deci nu ne trebuie mult să ajungem în casă, în casa lui Dumnezeu. Distanța nu este mare, din tindă până în casă. Să ne rugăm cu toții să fim în «Tinda lui Dumnezeu», aproape de ușa deschisă a părintelui ceresc, să ne mântuiască pe toți”.
Copacul vieții
Pentru că atenția tuturor celor care au intrat duminică în biserica Mănăstirii Voroneț a fost atrasă de „un copăcel cu multe ramuri, împodobit cu zeci de flori multicolore”, așezat în partea stângă, aproape de Sfântul Altar, stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, a explicat că este foarte ușor să o asemănăm pe maica Irina cu un copac, mai ales acum, la împlinirea a 86 de ani, motiv pentru care a ales să-i dăruiască, împreună cu obștea, acel copăcel cu flori în mod simbolic. „Ni s-a părut extraordinară asocierea dintre un copac și măicuța noastră, pentru că un copac are mlădițe, și noi suntem mlădițele copacului, ale măicuței noastre unice; copacul hrănește, are roade din care ne hrănim, așa cum și noi ne hrănim din roadele măicuței Irina, ne hrănim din izvorul înțelepciunii măicuței noastre dragi și, de asemenea, copacul are rădăcini și este reazem, așa cum măicuța este cu rădăcini adânci înfipte în pământul credinței în Dumnezeu și ne este nouă reazem tuturor”. Obștea de maici, împreună cu o familie care a dorit să fie alături de măicuțele de la Voroneț, i-a dăruit maicii Irina, la ceas aniversar, o cruce din lemn îmbrăcată în argint, pentru că măicuței îi place să poarte cruce din lemn.
De la Voroneț vine „lumină, credință, nădejde, iubire”
La sărbătoarea de duminică a participat și Nicolae Noica (fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului între anii 1996-2000), împreună cu familia, dar și apropiați ai Mănăstirii Voroneț de peste 20 de ani, oameni care au fost alături de maica Irina și de obștea de maici de la Voroneț și în momente de bucurie, dar și în momentele grele. La îndemnul stareței Gabriela Platon, o parte dintre invitați au adresat câte un cuvânt despre măicuța Irina, i-au făcut o urare, iar sărbătorita i-a răsplătit pe toți cu înțelepciunea ei, le-a recitat poezia „Oglinda”, demonstrând că are și o memorie deosebită. Mulți dintre invitați au spus că de la Voroneț le vine „lumină, credință, nădejde, iubire”, că aici vin încărcați de umbre… de necazuri și primesc sfaturi care le luminează calea. Înțelepciunea măicuței se distinge și prin aceste vorbe: „Croiți cărări drepte cu picioarele voastre, ca cei ce vin după voi să nu se poticnească!”. Măicuța Irina i-a îndemnat pe toți să fie mereu cu gândul la Dumnezeu, să facă cele plăcute lui Dumnezeu, în drumul spre mântuire, dar să nu uite nici de cele lumești, care sunt necesare vieții. În toate trebuie să fie un echilibru, spune măicuța, care ne dă speranța că trebuie doar să îndrăznim să-i cerem lui Dumnezeu și să nădăjduim că vom primi. Așa este. Putem să ne găsim oaze de pace, așa cum au găsit cei care sunt legați sufletește de Voroneț. Putem să ne șlefuim sufletul, dacă avem drept exemplu viața demnă pe care o are maica Irina Pântescu de la Mănăstirea Voroneț.
