Statul lasă de izbeliște peste 900 de suceveni bolnavi mintal sau cu diverse handicapuri fizice

Peste 900 de oameni care sunt rezidenți în cele opt centre de recuperare și reabilitare neuropsihică din județul Suceava riscă să ajungă în stradă prin aplicarea unei ”reforme structurale de calitate”, anunțată de ministrul Muncii, Rovana Plumb, că ar fi început săptămâna trecută. Reforma aplicată în urmă cu câțiva ani în sistemul de asistență socială este reformată acum din nou de guvern. În data de 3 iunie a.c., ministrul Plumb a declarat că începe procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități aflate în centre rezidențiale, arătând că nu vor mai fi finanțate aceste centre, iar persoanele vor fi date în îngrijire în cadrul familiei. Asta înseamnă că cei 914 oameni cu retard mintal, boli neuro-motorii sau alte afecțiuni psihice, care au fost aduși în aceste centre chiar de familiile lor – în cazul în care le mai au – tocmai pentru că îngrijirea și asistența permanentă de care au nevoie nu le putea fi oferită acasă, se vor întoarce de unde au plecat. O bună parte, însă, dintre cei care se află în centrele de la Siret, Costâna, Zvoriștea, Sasca Mică, Pojorâta, Mitocu Dragomirnei, Todirești și Centrul Ambulatoriu de Recuperare Blijdorp nu mai au pe nimeni sau au familii doar în acte, familii care nu i-au vizitat niciodată, iar pentru aceștia ”reforma de calitate” are în vedere să fie preluați de ONG și autoritățile locale, cu finanțare din fonduri europene.
„Astăzi marcăm asumarea începerii unei reforme structurale de calitate, care are în centru persoana cu dizabilități”, a declarat Rovana Plumb, care a mai precizat că ”vrem să scoatem persoanele cu dizabilități, să le ducem spre îngrijire în cadrul familiei”.
Când a fost întrebată dacă nu vor mai fi dați bani pentru aceste centre, Plumb a spus: „în momentul în care ne-am asumat politic că mergem pe trendul acesta european, internațional de a trece de la instituții la servicii comunitare, nu vor mai fi finanțate centrele rezidențiale în care să locuiască persoane cu dizabilități. Ele trebuie îngrijite la nivelul familiei sau prin furnizarea de servicii suport generate de către comunitate dinspre autoritățile locale, dinspre ONG care pot primi bani din fonduri europene pentru întreținerea acestor tipuri de servicii”.
Numai centrul de la Sasca Mică are 423 de beneficiari, persoane cu deficiențe psihice
Fondurile europene pe care ar trebui să le acceseze administrațiile locale și ONG-urile sunt din cele două programe capital uman și dezvoltare regională și se ridică la 700 milioane de euro. România ar trebui să cheltuie acești bani până în 2020, ”implementând o nouă viziune modernă și europeană în ceea ce privește persoanele cu dizabilități”, după cum a spus ministrul Muncii, Rovana Plumb.
În județul Suceava, conform datelor puse la dispoziție de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, suma alocată de la bugetul de stat și de către Consiliul Județean pentru funcționarea acestor centre în care își duc viața 914 oameni, doar pentru primul trimestru din 2015, se ridică la 1,150 milioane de euro.
Pentru întreg anul trecut, suma a fost de 4,827 milioane de euro. Cel mai mare centru de reabilitare și recuperare neuropsihică este cel de la Sasca Mică, unde anul trecut au fost 423 de beneficiari. La Costâna erau înregistrați 170 de beneficiari, la Zvoriștea – 64, la „O nouă viață” Siret- 39, la Pojorîta -75, în cele două unități de la Mitocu Dragomirnei sunt îngrijiți 49 de oameni cu dizabilități, la Todirești – 50, iar în centrul „Blijdorp” din Suceava -55. Un total de 925 de persoane, puțin mai mulți față de numărul celor care sunt astăzi în centre – 914 persoane. Cu excepția Sucevei și Siretului, toate celelalte astfel de instituții sunt în comune, astfel că este greu de crezut că bugetele locale vor putea finanța cheltuielile de funcționare.
O singură fundație s-a arătat interesată de contractarea de servicii sociale de la CJ
Deocamdată, singura fundație care s-a arătat interesată de contractarea de servicii sociale este ”O nouă viață” din Siret, care a înaintat Consiliului Județean Suceava solicitarea privind demararea procedurilor de externalizare a serviciilor sociale din cadrul C.R.R.P.H. Siret. Răspunsul Direcției de Asistență Socială la această cerere este că pentru externalizare este necesar un cadru (strategic) pentru parteneriatul public – privat, care să facă referință la scopurile parteneriatului planificat, sarcinile care trebuie realizate pentru a atinge scopurile parteneriatului, respectiv creșterea calității serviciilor, riscurile implicate, existența competiției pentru activitățile supuse externalizării (pentru respectarea procedurilor de achiziție publică), rezultatul sau impactul așteptat din această activitate. Prin urmare, pe actualul cadru legislativ este necesară mai întâi elaborarea strategiei județene, prin care se va putea crea un cadru funcțional de parteneriate în scopul dezvoltării sistemului de asistență socială prin delegarea responsabilității de prestare a anumitor servicii sociale către terți. Totodată este necesar să apară toată legislația subsecventă Legii 292/2011 a asistenței sociale. Ca atare, activitatea serviciului social din cadrul C.R.R.P.H. Siret ar putea fi preluată doar ”în urma parcurgerii unei proceduri de achiziție publică având ca obiect furnizarea de servicii sociale pentru o anumită perioadă de timp”, după cum a precizat conducerea instituției. În această formulă, cel care face decontarea serviciilor ar fi Consiliul Județean, din bugetul propriu sau din sumele alocate de la bugetul de stat. În varianta susținută de ministrul Rovana Plumb, astfel de centre ar mai putea rămâne doar dacă ar fi susținute financiar de familiile celor internați, de autoritățile locale sau de ONG-urile care ar accesa fonduri europene.