Guvernul vrea să plătească peste 200 de milioane euro pentru ca persoanele cu vârste de peste 55 de ani să dea în arendă sau să vândă terenurile, însă marii agricultori sunt sceptici că inițiativa va avea succes pe termen scurt și spun că măsura trebuia luată mult mai devreme.
„În fiecare din primii doi ani după apariția legii statul ar putea aloca câte 100 de milioane de euro pentru stimularea arendării. După acești doi ani, sumele vor scădea exponențial. Ne adresăm segmentului oamenilor în vârstă și, după estimările noastre, terenul agricol care este în proprietatea acestora și poate fi arendat sau vândut este de 2,2 milioane de hectare. După ultimele date, suprafața arabilă a României s-a redus la 8,4 milioane de hectare, față de 9,4 milioane de hectare, cât era în anii ’90”, a declarat agenției MEDIAFAX ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.
Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, statul va acorda prime între 30 și 100 de euro pe hectar anual persoanelor cu vârste de peste 55 de ani care dau în arendă terenurile agricole pentru o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani, iar în cazul vânzării prima va fi de 200 de euro pe hectar.
Primele se acordă o singură dată în cazul vânzării, sau timp de maxim 15 ani la arendare, dar nu mai mult de data împlinirii vârstei de 70 de ani de către cedent. La vânzare, prima se acordă doar o singură dată.
„Ideea nu este rea, cu condiția ca banii pe care îi vor primi cei care dau în arendă terenurile să și existe”, a declarat agenției MEDIAFAX Culiță Tărâță, care exploatează peste 55.000 de hectare de teren agricol.
El crede însă că inițiativa vine târziu, după ce terenurile agricole au fost fărâmițate în ultimii 20 de ani, însă arendarea ar putea fi stimulată.
Întrebat dacă ar vrea să cumpere sau să ia teren în arendă, Tărâță a răspunsu scurt: „Nu zic nu”.
În schimb, un alt mare investitor în agricultură, Adrian Porumboiu, nu s-a arătat încântat de inițiativa legislativă.
„Statul ar trebui să dea o singură lege – ca toate pământurile să fie lucrate. Statul ar trebui să intervină doar în această direcție”, a spus Porumboiu.
Proprietarul grupului InterAgro, Ioan Niculae, crede că inițiativa este bună, însă statul ar fi putut stimula mult mai simplu arenadarea, și ar fi luat bani, nu ar fi dat.
„Puteau să-i sancționeze pe cei care țin pământurile și nu le lucrează, măcar la nivelul subvenției. În acest fel i-ar fi determinat să nu mai țină pământul și să-l vândă sau să-l dea în arendă”, a adăugat el.
Directorul companiei Agricover, Robert Arsene, crede că legea nu va avea efect pe termen scurt, însă pe o perioadă mai îndelungată va stimula comasarea terenurilor.
„Există o anumită reticență la proprietarii de terenuri, pentru că toată lumea crede că pământul are o anumită valoare, mai mare decât cea de piață. În concluzie, măsura vine târziu, are sens, dar nu va avea efect în următorii doi ani”, a spus Arsene.
În România se înregistrează un dezechilibru structural prin existența unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari. Se constată, de asemenea, o îmbătrânire a forței de muncă din agricultură, cu o pondere de peste 50% a persoanelor cu vârste mai mari de 45 de ani, se spune în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Aproximativ 60% din fermierii eligibili pentru plata pe suprafață au peste 60 de ani, iar fermierii cu vârsta de peste 60 ani dețin circa 25% din suprafața eligibilă. Conform anuarului statistic al României 2009, 3,9 milioane de exploatații agricole individuale, respectiv 17.700 de exploatații cu personalitate juridică, utilizează 65,2%, respectiv 34,8 % din suprafața agricolă.
Totodată, fermele cu suprafețe între unul și zece hectare reprezintă 93,5% din totalul fermelor și exploatează 32,3% din suprafața eligibilă pentru plățile directe pe suprafață, fermele între 10-100 hectare reprezintă 5,4% din total și dețin 15,5% din suprafața eligibilă, iar exploatațiile de peste 100 de hectare reprezintă 1,1% din total, însă exploatează 52,2% din suprafața eligibilă.
Liviu Iancu
