Statul consumă pe bunuri și servicii atât cât cheltuiește și pentru lucrări, achizițiile fiind efectuate fără un control și fără o prioritizare în funcție de necesități, situație care nu este consemnată și în cazul contractelor UE, unde regulile europene cresc gradul de respect față de banul public.
Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obținut de MEDIAFAX, și reflectă situația achizițiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituții publice și companii de stat.
Topul autorităților cu cele mai multe proceduri de achiziție lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentații acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) și Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Național al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (38), CN Huilei (34), Societatea Națională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).
Pe lista incluzând un total de 54 instituții și companii de stat mai sunt prezentate, printre altele, Regia Autonomă de Transport București (21 documentații acceptate), Electrocentrale București (17), Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apărării (12), Ministerul Administrației și Internelor (11), Autoritatea pentru Reglementare în Comunicații (11), CN Aeroporturi București (10), CN Administrația Porturilor Maritime Constanța (10), Complexul Energetic Rovinari (9), precum și mai multe spitale clinice de urgență și universități.
Multe dintre aceste companii de stat sunt monitorizate de Fondul Monetar Internațional din cauza pierderilor anuale ridicate înregistrate constant.
Una dintre principalele probleme identificate în cazul acestor achiziții este legată de valoarea estimată a contractelor și de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri și servicii, comparabilă cu cea a cheltuielilor pentru lucrări.
Astfel, conform documentului citat, valoarea documentațiilor de licitație din ultimele trei luni ale anului acceptate pentru a fi finanțate de la bugetul de stat se ridică la aproximativ 5 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei pentru lucrări și 1,92 miliarde lei pentru achiziții și servicii.
La alocările pentru bunuri și servicii se adaugă însă și sumele cheltuite prin achiziții directe.
„În privința fondurilor europene, ponderea nu se păstrează, diferența între lucrări și bunuri și servicii fiind considerabilă, ceea ce demonstrează că regulile europene cresc gradul de respect față de banul public”, se arată în document. Analiza relevă că, din fonduri europene, un miliard lei au fost cheltuite în acest interval pentru investiții și doar 240 milioane lei pe bunuri și servicii.
O altă concluzie rezultată din verificările efectuate în finalul acestui an este că o serie de autorități contractante, precum Romsilva, încarcă sistemul de achiziții publice cu proceduri fracționate, fără ca la nivel central să fie cunoscută adevărata necesitate a achizițiilor. Romsilva este prezentată în document drept un exemplu de „anomalie instituțională”, deoarece achizițiile sunt decise la nivel local de către direcții silvice care nu au personalitate juridică, iar unității centrale îi revine doar rolul de a lansa în numele acestora procedurile de achiziție publică, fără o analiză a necesității.
„Este, poate, cel mai mare achizitor prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice, cumpărând de la piuneze până la armament, fără un control și o prioritizare în funcție de obiectiv și necesitate”, este concluzia în cazul Romsilva.
Recomandarea formulată este efectuarea de achiziții centralizate, ca în cazul spitalelor, apreciindu-se că astfel ar fi eficientizată cheltuirea banului public.
„Din păcate, se cheltuiește mai mult pe bunuri și servicii decât pe ceea ce numim investiții, adică lucrări. Se simte clar nevoia unei centralizări, de creare a unei entități centralizate pentru achiziții, chiar la nivel de Guvern. Până acum însă, acest lucru nu s-a realizat deoarece este foarte clar că ordonatorii principali de credite nu vor să lase din mână bugetele, adică vor să controleze ei achizițiile”, au declarat agenției MEDIAFAX surse guvernamentale.
Datele analizate de MEDIAFAX relevă că majoritatea achizițiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitații la care este depusă o singură ofertă.
Acest sistem, în care atribuirea unui contract prin licitații deschise la care sunt înregistrate mai multe oferte reprezintă excepția de la regulă, este aplicat în condițiile în care, în primăvara anului trecut, Gvernul susținea că va amâna „pentru vremuri mai bune” achiziționarea de mașini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate și că ia în calcul înființarea unui „punct de comandă” care să avizeze achizițiile de produse de birotică pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri și hârtii să fie cumpărate de la același furnizor și la un preț comun.
Înființarea „centrului de comandă” pentru achiziții a fost chiar pregătită încă din luna mai 2010 sub forma unui proiect de hotărâre care prevedea că achizițiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar și de servicii informatice, de curățenie, de asigurare și transport aerian efectuate de către instituțiile publice centrale vor fi derulate în sistem centralizat, prin intermediul unei unități subordonate Ministerului Finanțelor.
Până la această dată, proiectul de hotărâre nu a fost însă aprobat de Guvern.
Piața achizițiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituțiile și companiile sale, este cel mai mare cumpărător, analiștii apreciind că între 20 și 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt „cu dedicație”.
Președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Cristina Trăilă, declara în primăvara acestui an că are prea puțină putere și prea puțini oameni pentru a ține în frâu o piață care s-a cifrat la 19 miliarde euro în 2010.
O analiză efectuată de Ziarul Financiar relevă că statul își va majora în 2012 (an electoral) cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 11,2% față de acest an și va cheltui 31,7 miliarde lei (în jur de 7,4 miliarde euro, 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare) pentru achiziții de tot felul.
Cele mai mari cheltuieli de bunuri și servicii au fost înregistrate în 2008, când achizițiile au însemnat 9,1 miliarde euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca și 2012.
Așadar, în 20 de ani de la revoluție, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri și servicii, de 9,1 miliarde euro, respectiv 7,4 miliarde euro.
Ovidiu Bărbulescu, Thomas Dincă, ovidiu.barbulescu@mediafax,ro thomas.dinca@mediafax.ro
