În miez de august canicular, când Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în Cetatea de Scaun a Sucevei, de pe soclul statuii ecvestre a voievodului se desprindea, prăbușindu-se pe pavimentul de travertin, unul din basoreliefurile de bronz ale monumentului.
Zodia căderilor libere
Dacă anul trecut semnalam, în luna iulie, intrarea în „Zodia Buldozerului”, prin demolarea și distrugerea unui monument de for public (cu acceptul și chiar cu încurajarea edilului urbei), unul dintre cele mai mari mozaicuri parietale din țară, cu o suprafață de 456 mp, lucrare care decora, în exterior, hala principală a ROMUPS, anul acesta luna lui Gustar este, se pare, în… „Zodia căderilor libere”.
A început cu prăbușirea (cu martori) în plin centrul orașului, a unui stâlp metalic de iluminat public și a continuat cu această cădere (se pare însă fără spectatori) a unei compoziții în basorelief, de mari dimensiuni, care, din fericire, nu a provocat victime.
„Un simbol pentru municipalitate”
Mozaicul parietal demolat cu buldozerul odată cu hala de la ROMUPS a avut o cădere provocată și supravegheată („monitorizată”) de către demolatori.
Prăbușirea basoreliefului de pe soclul statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare n-a fost supravegheată de nimeni, în schimb, edilul urbei a declarat în fața camerelor de luat vederi, după ce a aflat de „incident”, că Primăria Sucevei „va monitoriza celălalt basorelief” și-l va da jos dacă prezintă pericol.
Dacă în primul caz, cel al mozaicului parietal, Primăria nu-și recunoștea statutul și responsabilitatea de proprietar al monumentului (cu toate că mozaicul figura pe Lista monumentelor de for public din județul Suceava, la poziția 52) lăsându-l la cheremul demolatorilor, în cazul de față recunoaște că statuia se află în patrimoniul urban, aflând noi, acum, prin vocea edilului, că statuia lui Ștefan cel Mare este „un simbol pentru municipalitate”.
Mesteacănul de sub coada lui Voitiș
Bravo nouă că avem un simbol, dar de care nu se prea îngrijește nimeni.
Când un puiet de mesteacăn a înfrunzit sub coada lui Voitiș (armăsarul voievodului), primarul a fost iritat că presa a semnalat acest lucru.
Iritat și-atât, pentru că mesteacănul își întinde și-acum rădăcinile pe sub plăcile de travertin contribuind, desigur, la desprinderea lor de soclul de beton și accentuând riscul prăbușirii acestora peste eventualii vizitatori ai statuii.
Dacă atunci când sesizam că mozaicul de la ROMUPS (lucrare realizată de artiștii plastici Traian Brădean și Iacob Lazăr) era amenințat cu distrugerea (și chiar a fost) s-au găsit voci (nu spun cine, persoane importante) să ne acuze (pe mine și pe alți câțiva care am încercat să-l salvăm) că suntem „nostalgici”, mozaicul fiind – în opinia lor – o lucrare din anii comunismului care nu merită păstrată (deși avea, într-un medalion, sigiliul cu stema Moldovei) de data aceasta lucrurile se schimbă pentru că, nu-i așa, este vorba despre…un simbol al Sucevei.
Dezvelire cu onoruri militare
Un simbol care tot în anii comunismului a fost ridicat. Ba, chiar a fost dezvelit de Nicolae Ceaușescu, la data de 16 septembrie 1977, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Suceava.
Vizită istorică, așa cum consemnau jurnaliștii vremii, cu prilejul căreia „sute de halebardieri, scutieri și arcași, îmbrăcați în costume naționale specifice (?), au salutat ostășește, după obiceiul moștenit de pe vremea lui Ștefan cel Mare” și au întâmpinat „sosirea la Suceava a tov. Nicolae Ceaușescu, a tov. Elena Ceaușescu, a celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat” („Zori noi”, Anul XXXII, nr. 8709, Vineri 16 septembrie 1977).
Dezvelire cu onoruri militare, intonarea imnului de stat și, bineînțeles, oferirea unor buchete de flori.
„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu…”
Pe soclul statuii ecvestre a voievodului, lucrare realizată de sculptorul Eftimie Bârleanu, străluceau în bronz cuvintele celui mai iubit fiu al poporului, „cuvinte de aleasă cinstire și vibrație națională”: „Scut de apărare al gliei străbune, Ștefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă și activitate închinată libertății patriei și poporului, împreună cu alți mari domnitori ai țării, stă la baza făuririi României”.
Pe o altă laterală a soclului se afla (așa cum scriau ziariștii aceluiași cotidian în numărul 8710 din data de 17 septembrie) „placa comemorativă” (?) pe care scria cu litere aurii: „Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR”.
Cum rămâne cu nostalgia? O fi nostalgic primarul urbei pentru că…nu demolează monumentul?
„Atenție se lucrează!”
Până una alta, statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare (care se află pe Lista monumentelor de for public din județul Suceava la poziția 22), „un simbol pentru municipalitate” așa cum spune alesul obștii, nu arată prea bine, cu un basorelief desprins de pe soclu, cu același mesteacăn înfrunzit sub coada lui Voitiș și înconjurată de o panglică de avertizare pe care scrie „Atenție se lucrează!”.
Monitorizăm și noi să vedem ce se mai întâmplă.
