Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, readusă pe linia de plutire

După ce, mai mulți ani consecutivi, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni a fost în regres, cu producții mici, cu datorii mari, cu salarii neplătite cu lunile, cu terenuri retrocedate, sfârșitul anului 2011 găsește unitatea de cercetare fălticeneană pe profit.
În 1989, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni se lucrau 870 de hectare cu pomi fructiferi și erau peste 100 de angajați. Acum, instituția are puțin peste 100 de hectare în administrare și câțiva angajați permanenți. În ianuarie 2010, Stațiunea avea datorii enorme. La acea vreme, directorul stațiunii, Gheorghe Iacobuță, cercetător științific gradul II, angajat la stațiune din 1986, declara: „Nu cred că este zi lăsată de la Dumnezeu să nu fiu sunat de organele statului ori de furnizori, care îmi cer datoriile, însă mărturisesc că acum ne este imposibil să le returnăm. Sunt în situația penibilă și greoaie de a nu putea face nici tratamentele, sunt în imposibilitatea de a achiziționa fungicide. Am realizat patru tratamente în livadă, în condițiile în care ar fi trebuit să fac 12-14”.
Acum, s-a terminat de recoltat producția anului 2011, cea mai mare parte fiind deja contractată în cadrul Programului guvernamental „lapte – corn – măr”
Gheorghe Iacobuță a precizat că „La ora actuală, S.C.D.P. Fălticeni este una dintre unitățile bune din rețeaua Academiei de Științe Agricole și Silvice, în sensul că activitatea economică a anului 2011 ne satisface pe deplin. Unitatea nu are datorii, a reușit să ajungă cu plata la zi a salariilor, deci putem spune că am ieșit din conul de umbră care a fost peste tot după 1990 în activitatea de cercetare. A fost un an excepțional din punct de vedere al calității producției, reușind să avem o medie de 20 de tone la hectar, și o producție totală de 1.900 de tone. Toată producția este contractată.La fel ca în anii anteriori, peste jumătate din producție este dată de soiul Jonathan, urmat de soiurile Golden și Rădășeni”, ne-a declarat.
Soiurile Rădășeni și Fălticeni, create și omologate de Stațiunea de Cercetare de la Fălticeni
De la directorul stațiunii am aflat că unitatea, prin menirea ei, ca stațiune de cercetare, cultivă un număr foarte mare de soiuri. Sortimentul de producție este format de un număr restrâns la aproape zece soiuri, însă, în culturile de concurs, în experiențele specifice activității de cercetare, sunt peste 20 de soiuri care, în urma observațiilor, a determinărilor efectuate, se introduc în producție în zona de influență a stațiunii.
Gheorghe Iacobuță a explicat că „Sunt mai multe soiuri productive, însă trebuie menționate soiurile create și omologate aici la stațiune. Este vorba de soiurile Rădășeni și Fălticeni, care și-au găsit menirea în sortimentul zonei, mai ales pentru calitățile deosebite ale acestora evidențiate prin productivitate și calitatea deosebită a fructelor, dar și pentru o anumită rezistență în câmp la bolile specifice. În general, stațiunea merge pe soiuri rezistente genetic la boli, în special la rapăn, care își vor dovedi viabilitatea în cultura pomilor în sistem biologic și ecologic”.
Rădășeni, un soi care se pretează consumului pentru diabetici
Directorul Iacobuță a subliniat faptul că „soiurile Fălticeni și Rădășeni sunt neîntrecute. Rădășeni este un măr care se pretează consumului pentru diabetici. Este mărul care are cea mai mare cantitate de vitamina C. Este neîntrecut în acest sens. Fălticeniul este un soi neîntrecut din punct de vedere al calităților gustative. Nu există măr mai bun. Mergem pe soiuri rezistente la rapăn și făinarii. Sunt soiuri care se pretează pentru producția ecologică. Cele mai multe sunt ale noastre. Soiurile Fălticeni și Rădășeni au o rezistență mare de câmp, necesită mai puține tratamente. Celelalte se fac fără tratamente pentru rapăn și făinarii. Ar trebui să ne orientăm producția pomicolă către aceste soiuri și către produsele certificate bio”.
Merele obținute de stațiune au maxim 12 tratamente anuale, apropiindu-se de merele ecologice, față de 14, 18, sau 20 care se fac în cea mai mare parte a livezilor private, inclusiv în străinătate. Cercetătorii din cadrul stațiunii consideră că tratamentele mai puține la soiurile rezistente la boli cresc eficiența economică.
Stațiunea nu mai furnizează material genetic pentru fermieri
Tot de la directorul stațiunii am aflat că unitatea de cercetare și producție pe care o conduce nu mai furnizează material genetic pentru fermieri. În urma retrocedării terenurilor stațiunii, S.C.D.P. a rămas fără pepinieră. Mai mult decât atât, în conformitate cu Legea 45 din 2009 și Legea 72 din 2011 privind cercetarea agricolă, Stațiunea Fălticeni nu mai există ca entitate, stațiunea din Fălticeni desfășurându-și activitatea sub tutela Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iași.
Dr. ing.Gheorghe Iacobuță a precizat că „cererea pentru material săditor există, mai ales că oamenii erau obișnuiți cu noi, aveau plantații înființate cu material săditor de la noi și erau mulțumiți. Prin specialiștii noștri asiguram consultanța necesară înființării, întreținerii și exploatării livezilor. Dar odată cu restrângerea activității, din nefericire, noi nu mai putem să ținem pasul cu fermierii care înființează noi livezi. Este o mulțumire pentru noi activitatea de dezvoltare care se desfășoară în zona noastră de influență. Ați remarcat și dumneavoastră abundența merelor și că tot aurul, tot soarele din zona noastră se revăd în ele”.
Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, a fost înființată în 1939, obiectivele instituției fiind cercetarea privind ameliorarea soiurilor pomicole, stabilirea tehnologiilor pentru speciile cultivate în zonă, crearea de material săditor pomicol și dendrologic selecționat și producerea acestuia, producția pomicolă proprie și valorificarea acesteia, elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru activitatea pomicolă și arhitectură peisagistică.