Alunecările de teren care au afectat de-a lungul timpului orașul Suceava au trezit interesul specialiștilor, ceea ce a făcut ca în 2005 Autoritatea Națională de Cercetare Științifică să finanțeze un proiect de monitorizare non stop a acestui fenomen pentru doi dintre versanții sensibili din Suceava. Proiectul s-a intitulat TerraRisc, s-a încheiat în 2008 și a fost predat administrației locale pentru a fi exploatat în continuare. Numai că cele două stații TerraRisc prin care au fost monitorizate alunecările de teren din zona versantului pe care se află Cetatea de Scaun a Sucevei și cele ale versantului de Nord-Est au fost scoase din funcțiune, ceea ce face ca la această oră să nu mai existe sisteme de supraveghere a fenomenului în oraș.
Prima care a fost trasă pe linie moartă a fost stația de lângă Cetate, în 2008, după ce consorțiul care a implementat proiectul TerraRisc la Suceava a predat-o, fără proces verbal de predare-primire, Complexului Muzeal Bucovina, administratorul monumentului istoric. Beatrice Ștefănescu, reprezentanta firmei SSIB, care a fost partenerul sucevean din proiect, a declarat, ieri, că muzeul este cel care ar trebui să se ocupe de buna funcționare a stației și de primirea rapoartelor de date.
Directorul Complexului Muzeal, Emil Ursu, și-a arătat surprinderea față de aceste noi atribuții și a afirmat că, din ceea ce știe el, singura problemă a muzeului este să asigure securitatea echipamentelor amplasate în exteriorul zidului Cetății de Scaun.
„Noi știm că de date se ocupă SSIB, muzeul are grijă doar să nu fie deteriorate echipamentele lor”, a spus Ursu.
„SSIB a încheiat proiectul și a predat stațiile comunității locale, una la muzeu și cealaltă la primărie. De acum încolo e treaba lor”, a afirmat Beatrice Ștefănescu.
Conform acesteia, muzeul ar trebui să-și facă un abonament pentru o cartelă de date, care costă între șapte și zece euro lunar, să reconecteze cablul la circuitul electric și să reconecteze stația la un server aflat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) București, printr-un server care ar trebui să fie amplasat la muzeu.
„Din punct de vedere informatic și tehnic n-ar fi probleme, echipa care a realizat proiectul are toată disponibilitatea să facă asta gratuit. Datele trebuie interpretate de un expert în geologie-geodezie”, a spus Beatrice Ștefănescu.
Informat asupra problemei, directorul Ursu a declarat că va începe demersurile necesare pentru repunerea stației în funcțiune, eventual printr-un parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, care are specialiști care pot interpreta datele.
Monitorizarea versantului este cu atât mai necesară cu cât în viitorul apropiat vor începe lucrările de restaurare a Cetății de Scaun, printr-un proiect finanțat din fonduri europene, promovat de Consiliul Județean în parteneriat cu municipalitatea.
Stația de pe Zamca, deconectată după ce CJ a ridicat interdicția de construcție pe versant
În ceea ce privește a doua stație TerraRisc, amplasată pe strada Mihail Sadoveanu, predată Primăriei Suceava, aceasta a fost scoasă din funcțiune anul trecut. Cel care o are în grijă, Răzvan Marcu, ne-a declarat că a fost oprită după ce Consiliul Județean a ridicat interdicția de construcție pe versantul Nord-Est, în toamna anului trecut.
„A fost pur și simplu deconectată în decembrie, anul trecut. Am transmis la București datele de monitorizare din lunile octombrie, noiembrie și decembrie și așteptăm răspunsul lor. Dacă vor apărea elemente care să arate că alunecarea este activă, vom repune în funcție stația”, a spus Răzvan Marcu.
Consilierii județeni au aprobat, în august 2010, ridicarea interdicției de construire instituită în 1997, din cauza alunecărilor de teren, pe străzile Bogdan Vodă, Petuniilor, Lascăr Luția și Mihail Sadoveanu situate pe versantul de Nord-Est al municipiului Suceava. În vară, CJ a considerat că versantul a fost stabilizat și a dat liber la construcții.
Unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren
Teza de doctorat a lt.col. Cristian Hociung, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, prezentată în 2010 la Școala Doctorală Simion Mehedinți a Facultății de Geografie din cadrul Universității București, intitulată „Studiul și managementul fenomenelor naturale de risc și hazard de pe teritoriul județului Suceava”, prezintă versanții cu probleme și avertizează asupra alunecărilor de teren, încă active.
Teza lt.col. Hociung, coordonată de prof.univ.dr. Costică Brînduș, arată că versantul drept al râului Suceava dintre pâraiele Șcheia și Cetății reprezintă, din punct de vedere al intensității proceselor geomorfologice actuale, unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava.
„Zona este afectată de alunecări (în diferite stadii de evoluție) pe o lungime de peste doi km. Cu toate lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul declanșării unor noi deplasări de teren este încă mare, iar implicațiile socio-economice sunt importante. Versantul face racordul dintre platoul structural Zamca și lunca râului Suceava între confluența cu pârâul Șcheia și pârâul Cetății”, se arată în lucrare.
Alunecările au fost reactivate de ploile din vara anului 2010
Specialistul de la ISU, Cristian Hociung, menționează că un prim segment de alunecare este localizat pe versantul de Nord-Est al orașului, fiind delimitat între străzile Petru Rareș și Traian Vuia, între intersecția lor (în zona fostului Autoservice Dacia) și strada Ana Ipătescu.
Al doilea areal se desfășoară pe versantul de Nord-Vest (platforma orașului Suceava) și cuprinde zona festonată dintre Mănăstirea Zamca și Calea Obcinilor, în baza căreia curge pârâul Șcheia.
Un al treilea perimetru este pe versantul de Est, situat spre Cetatea de Scaun, între străzile Cetății și Mirăuți.
Din anul 2006 s-a reactivat și extins pe teritoriul municipiului Suceava o altă alunecare, în Dealul Mănăstirii – Teodoreni, cartierul Burdujeni, pe versantul stâng al râului Suceava.
„Expunerea generală a Platoului structural Zamca către Nord-Est a condiționat o evapo-transpirație potențială mai redusă și, în consecință, o umectare mai accentuată a substratului. Aceste condiții topoclimatice, în corelație cu particularitățile substratului litologic (luturi loessoide ce stau pe argile și nisipuri sarmațiene), cu deplasarea râului Suceava către Sud-Vest, care a cauzat subsăparea bazei versantului, au favorizat deplasările în masă și activarea lor periodică.
În aceste circumstanțe, administrația locală, în baza unor studii geotehnice aplicate pentru consolidarea versantului Nord-Est, în zona străzilor Bogdan Vodă, Petuniilor și Lascăr Lutia și în zona străzilor Bogdan Vodă – Mihail Sadoveanu, a promovat și finanțat noile proiecte de consolidare a versantului. Lucrările s-au executat în perioada 2004-2006. Actualmente alunecarea este considerată parțial stabilizată, însă după cantitățile mari de precipitații din lunile iunie-iulie 2010 fenomenul s-a reactivat”, avertizează Cristian Hociung.
Cu un astfel de istoric este greu de înțeles lipsa de interes a autorităților pentru funcționarea unor stații de monitorizare, care semnalează prin senzorii de înclinometrie instalați la mare adâncime orice activitate de alunecare a versanților. La asta se adaugă și informații permanente despre gradul de umiditate și pH, date care dau o imagine elocventă a ceea ce se întâmplă în pământ.
Mai menționăm că proiectul TerraRisc, gândit să asigure suportul decizional pentru managementul riscului producerii de alunecări de teren într-o zonă geografică expusă la risc de catastrofe naturale, a fost implementat de un consorțiu format din ITC, Institutul de Proiectare în Automatizări (IPA) București, Universitatea București, Facultatea de Geologie și Geofizică și Software și Sisteme Informatice BUCOVINA SA Suceava. A fost finanțat de Autoritatea Națională de Cercetare Științifică și a costat 1,89 milioane de lei. TerraRisc are echipamente românești, înglobează numai inteligență românească și a fost premiat la Salonul Internațional de Inventică de la Hamburg.
