Statele membre, prin reprezentanți permanenți din COREPER, și-au dat, miercuri, acordul pentru revizuirea Directivei anti-tutun prin care vor fi interzice arome precum mentolul, iar avertismentele de pe pachete vor fi mai vizibile, informează Comisia Europeană.
Revizuirea Directivei anti-tutun prevede că toate țigaretele și țigările rulate vor avea avertismente combinate (ilustrație plus text) de 65% – față de 75% propunerea CE – , afișate pe ambele fețe ale pachetelor de produse din tutun. Totodată, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele fețe ale ambalajului. Anumite elemente ale pachetelor vor fi standardizate și toate mijloacele de promovare, precum și orice referință la gust sau aromă, vor fi interzise pe pachete.
Aromele, precum mentol, fructe, ciocolată vor fi interzise la țigarete și la tutunul de rulat. Produsele cu arome care au un volum de vânzări de 3% sau mai mare în UE (spre exemplu, mentol) vor beneficia de o perioadă de tranziție de 4 ani, înainte de a fi interzise. Totodată, se va intensifica controlul ingredientelor produselor din tutun, în special în ceea ce privește aditivii.
La nivel european, va fi creat un sistem de urmărire cu elemente de securitate pentru produsele din tutun cu scopul de a combate comerțul ilicit. Pentru început vor fi vizate țigaretele și tutunul de rulat.
Pentru țigările electronice care nu sunt incluse la produse medicinale – conform Directivei 2001/83/EC – modificările prevăd cerințe stricte în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Ca și la țigările tradiționale, mesajele de avertisment devin obligatorii, astfel că producătorilor și importatorilor de țigări electronice li se vor comunica noile reguli.
Revizuirea permite statelor membre și Comisiei o reacție mai fermă în cazul în care apar îngrijorări privind pericolul la adresa sănătății reprezentant de țigările electronice.
În plus, statele membre vor putea interzice, dacă doresc, vânzările produselor din tutun pe internet.
„Gustul tutunului trebuie să fie cel al tutunului și nu altceva, iar pachetul trebuie să arate ca unul de țigări”, a declarat Tonio Borg, comisarul european pentru Sănătate și Protecția Consumatorului, care a salutat votul din COREPER pentru modificarea Directivei.
Aceasta va reveni în Parlamentul European, unde a primit un vot inițial, la 8 octombrie. După ce va fi adoptată varianta consolidată, statele membre au la dispoziție 5 ani pentru aplicarea prevederilor Directivei.
Europarlamentarii români au votat în funcție de propriile convingeri sau urmând interesele României, care s-a opus noilor reglementări ce i-ar aduce pierderi anuale de 200 de milioane de euro.
Propunerea privind revizuirea Directivei din 2001 este unul dintre proiectele care au suscitat cele mai numeroase controverse din ultimul timp. Lobby-știi din industria tutunului au evocat pierderile masive, în timp ce numeroase organizații non-guvernamentale au invocat pericolele fumatului asupra sănătății. Și la nivelul de țări au existat diferite puncte de vedere. Unele au sprijinit necondiționat Directiva, în timp ce producătorii importanți de tutun, printre care și România, au fost împotrivă. Altele, precum Olanda și Suedia, au cerut derogări pentru anumite produse.
Peste 70.000 de retaileri mici și mijlocii vor fi afectați de modificarea Directivei europene privind comercializarea țigărilor, aceste produse având o pondere importantă în vânzări, estimările firmelor indicând că un magazin de mărime medie ar putea pierde anual circa 70.000 de euro.
„Pentru noi, retailerii mici și mijlocii, orice reglementare care are potențial să mute clienții către economia gri înseamnă un pas mai aproape de faliment. (…) Pâinea și tutunul generează trafic în magazine. N-ai țigări, nu vinzi”, a declarat, la 22 mai, George Brotoiu, directorul general al rețelei de magazine Gulliver, care deține nouă unități în București. El este inițiatorul unei petiții împotriva aplicării Directivei.
„La nivel european și local, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă baza pe care se susține o parte semnificativă a economiei (…) Restricțiile relative, de tipul celor din Directivă, riscă să favorizeze fie și involuntar, comerțul ilicit, reducând numărul micilor comercianți legali”, a arătat președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, în cadrul Conferinței Naționale de Management Modern pentru Retailerii Mici și Mijlocii.
În schimb, peste 20 de ONG-uri și asociații ale medicilor au cerut, în aprilie, Guvernului să susțină adoptarea acestei Directive.
Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, România ar putea pierde până la 200 milioane euro anual. Un alt impact negativ enunțat de Roland Berger este reducerea locurilor de muncă din domeniu, estimarea pentru România fiind o scădere cu circa 19.000 de posturi. În prezent, în domeniu lucrează aproximativ 61.000 de oameni, din care 18.000 în producție și 43.000 în vânzări angro, distribuție și retail.
