STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I). Satul Stănești pe Ceremuș, din care se vor desprinde, peste timp, Stăneștii de Sus și Stăneștii de Jos, proprietate inițială a răzeșilor din Jadova, este atestat documentar în 9 aprilie 1596, când, în fața Divanului Domnesc al lui Ieremie Movilă, răzeșii jadovani Costin ot Jadova, Gligorie Tabără, Ștefan și Andrei Vala, Nichita Scripca și popa Toma permiteau lui Vasile diac din Stănești să ia apă din pârâul Brusniții.
În 1 mai 1612, Coste Jadovanul vindea lui Grama, starostele de Cernăuți, pentru 30 de taleri, partea sa din Stănești și pe „vecinul Ion, cu feciorii săi”. Același Grama va cumpăra, în 20 aprilie 1617, cu 50 taleri, și partea de moșie din Stănești a Ilincăi Iloae și a feciorului ei, Nicolae, moștenită de la Borodcoaie.
În 17 septembrie 1619, feciorul lui Grama, Vasile Grama, și copiii lui, Isac diac, Gavril, Toader, Gaftona, Godronia și Tudora, obțin uric de la Gașpar Grațiani pentru moșia lor din Stănești, sporită, în 1641, și cu moșia lui Onaca Ropceanul, moștenită după Nastasia și Gligorie Ropceanul și vândută, lui Vasile Grama de Călinești.
În 29 august 1725, descendentul din diacul Isar Grama, Ursachi Isar, cumpără și părțile de moșie ale lui Grigore Bățul din Stănești.
În 5 octombrie 1746, pentru că vecinii din Stănești nu plătiseră dijma pe patru ani, mazilii Ursachi Isar, Sandul Brânzanul, Toader Goian și Nicolai Licperdu rugau pe Ioan Nicolae Mavrocordat Vodă să poruncească plata dijmelor.
În 30 octombrie 1746, Vlădeștii, Goieneștii și Ursache Isar cer stâlpirea părților din satul și moșia Stănești pe care le dețin.
Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Stănești, moșie răzeșească, „104 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Iftimii și Ignat, 2 dascăli, Nicolai și Grigoraș, 2 palamari, COSTIUC și Alecsa, 3 mazili, Ion GOIAN, Vasili COCE și Ioniță COSTRĂȘ, 8 șleahtici, Ion CIORNOHUZ, Giorgii ISAR ruptaș, Vasili GRÂU ruptaș, Ion VERIHA șliahte, Vasili VERIHA șliahte, Mirin PANĂ tij (la fel, șliahte), Toader FISTICA și Andrieș CERCAZ orb de amândoi ochii, 6 volintiri, Ostafi sorocian, Ștefan ciobotar, Ștefan MĂLAICO, Coste MĂLAICO, Nicolai BEȚÂCU și Ion VAVITCA, 8 umblători (agenți fiscali), Sandul CÂRSTE, Ștefan HUȚUL, Ion HUȚUL, Gligori HUȚUL, Mihai HUȚUL, Ion RĂZMERIȚĂ, Giorgie FISTICA și Andrei MÂȚUL, 8 văduve, Irina, Odochie, Părasca, Anița, Odochia, Marinka, Odochia și Antimia văduva mazilului, 6 jidovi, Aiziku, Iosif, Mihel, Iuduka, Strul și Zeilik, 17 argați și 41 birnici. Ion GOIAN avea 2 argați, pe Vasili Geba și pe fiul lui, Ion; Vasili COCE avea un argat, pe Pintelei; diaconul Nicolai avea 8 argați, pe Vasili COPILIUC, pe Vasili scripcar, pe Dumitru FRENIUC, pe Ichim rus, pe Iacob BIZĂRAIUL, pe Matei MAZUR, pe Fedor MAȚAPURIAC și pe Iacob MAȚIGA; Vasili GRÂU avea 2 argați, pe Vasili rus și pe Fedor rus, iar Ion COSTRĂȘ avea 4 argați, pe Nicolai, Iacob sin Andrei, Cozma și Petrea ungurian.
Birnicii satului Stănești pe Ceremuș erau: Vasilii vornic, Vasilii MĂRIUȚAN, Ilașco SOPCO, Toader MANOLICI, Toader ZOLOR, Toma brat ego, Andronic HUNCA, Nechita HUNCA, Necolai brat ego, Ion FLORIA, Grigori FLORIA, Ion brat ego, Mihail DANOLICI, Toader DANOLICI, Gligoraș DANOLICI, Nechifor DANOLICI, Ivan KOZMENKA, Pavel ȚARIC, Nicolai DANOLICI, Andronic TUNI, Gavril HUȚUL, Tănasă rus, Giorgie săcrier, Iacob IASUC, Ștefan MALAICO, Vasili SOPCO, Giorgie MIRONIUC, Nicolai MIRONIUC, Vasili STEPANIUK, Pricop BOIKO, Grigoraș SAMOIL, Gligori CIMPOEȘ, Gavril STEPANIUK, Ștefan SAPCO, Vasili BILAVA, Toma FLORIOC, Vasili sin ION, Vasili MOȘCAR, Ion DANOLICI, Ion SAMOIL și Dumitru TUNI.
În 1775, Stăneștii pe Ceremuș aveau 6 mazili, 8 răzeși, 2 popi, 61 țărani și 5 umblători (strângători de biruri).
Între anii 1782-1787, câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, proveniți din Franconia și din Bavaria, s-au stabilit la Stăneștii de Jos.
În 14 iunie 1794, copiii lui Constantin Ianăș căpitan, împart între ei părți de moșie din Stănești și din Jadova.
ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 447