Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a afirmat, vineri, în cadrul unei dezbateri privind Codul civil și de procedură civilă, că societatea românească de astăzi retrăiește perioada 1864-1865, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost elaborate codurile.
„Codul civil însoțește ființa umană chiar înainte de naștere”, a spus judecătoarea Stanciu, făcând referire la vechiul adagiu latin „infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur” (copilul conceput se consideră ca născut ori de câte ori acesta este în interesul său).
„Codul civil reglementează viața fiecăruia. De aceea misiunea noului Cod civil și a celorlalte trei coduri care vor urma să intre în vigoare este una dificilă, pentru că noul Cod civil și-a propus să reformeze, să modernizeze vechiul Cod civil, acela care până la 1 octombrie 2011 a constituit cel mai important pilon al ordinii juridice românești. Valoarea codului din 1865 a fost incontestabilă, iar confirmare acestei valori este dată de faptul că a rezistat mai bine de 140 de ani, ani în care indiferent de regimurile politice care s-au succedat, indiferent că România a trecut prin mai multe Constituții, indiferent că România a trecut de la principat, la monarhie constituțională, la republică populară, la republică socialistă și, în fine, la un regim democratic, prevederile fundamentale au au rămas în vigoare”, a susținut președinta instanței supreme.
Judecătoarea a afirmat că dreptul românesc de astăzi trece în această perioadă printr-o profundă reformare, restructurare, fiind cel mai important moment al evoluției sale, pentru că în curând noului Cod civil i s evor adăuga alte trei coduri: Codul de procedură civilă – care are ca dată de intrare în vigoare 1 iunie 2012 -, Codul penal și Codul de procedură penală, așteptate să intre în vigoare în 2013.
„Aș putea spune fără a exagera că societatea românească de astăzi retrăieștie anii 1864-1865, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost elaborate codurile (penal și civil-n.r.)”, a declarat Stanciu, precizând că după un secol și jumătate, când acele coduri și-au îndeplinit misiunea cu „deplin succes” își încetează aplicabilitatea.
În acest context, judecătoarea s-a referit la munca elaborioasă a inițiatorilor noilor coduri ale României, susținând că puține generații de juriști au avut posibilitatea de a-și pune ampremta pe primele interpretări și aplicări pe vreun nou cod.
„Memorabile sunt cuvintele Împăratului Napoleon: «Adevărata mea glorie nu constă în a fi câștigat 40 de bătălii; Waterloo va șterge amintirea atâtor biruințe. Ceea ce va rămâne veșnic este codul meu civil». Îmi doresc ca aceste coduri să dăinuiască. (…), ca numărul bătăliilor profesionale ce le vom fi câștigat fiecare dintre noi, la final de carieră să avem însă fiecare sentimentul victoriei izvorât din aceste noi coduri”, a conchis președinta instanței supreme.
La rândul său, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (membru în comisia de elaborare a noului Cod civil, anterior preluării mandatului ministerial-n.r.), a spus că are, pe lângă obligația profesională, obligația morală să vorbească de noul Cod civil, asumându-și „culpa de a promova acest proiect instituțional, pentru care de altfel a acceptat să îmbrace haina de demnitar al statului român”.
Demnitarul a precizat că noul Cod civil este o lege a libertății, care deschide calea unor transformări profunde în sistemul juridiciar românesc.
„Subscriu la cele susținute de președinta Înaltei Curți privind importanța noului Cod civil și la ce zicea Napoleon, deși nu știm când a afirmat, înainte sau după Waterloo”, a conchis Predoiu.
În continuare, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Alina Ghica, a susținut că pentru corecta punere în aplicare a codurilor trebuie suplimentate schemele de personal, precizând că Executivul a dat asigurări în acest sens.
Judecătoarea Alina Ghica a spus că sistemul judiciar și-a asumat obligația de a pune în aplicare corect și profesionist instituțiile prevăzute de noul Cod civil și de procedură civilă.
„Dacă elaborarea codurilor a reprezentat o promovare, în special, pentru teoreticienii dreptului pe care au dus-o la capăt cu succes, punerea în aplicare a noilor coduri este provocarea sistemului judiciar”, a declarat șefa CSM.
Vineri, la Facultatea de Drept din București s-a desfășurat Conferința „Reglementări fundamentale în cadrul noului Cod civil și al noului Cod de procedură civilă”, prezidată de către decanul Flavius Baias și la care au participat fostul președinte al Curții Constituționale, Lucian Mihai, foștii miniștrii ai Justiției, Valeriu Stoica și Tudor Chiuariu, profesori de drept, avocați, studenți, auditori.
