Spitalul de Urgență Suceava trece la politica „Adio, plicuri!”

Preocuparea de a reduce fenomenul de corupți și practicile cu risc de corupție a determinat conducerea Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava să demareze implementarea primului standard antimită, emis în 2016 și pus în practică pe plan internațional, respectiv sistemul de management anticorupție ISO 37001:2016.
Managerul Spitalului de Urgență, Vasile Rîmbu, a anunțat, ieri, în conferință de presă, că acest standard înseamnă un set de măsuri și proceduri, dintre care o parte sunt deja aplicate în spital, menite să reducă practicile incorecte „la limita suportabilului”. „Sunt vizate nu doar comportamente care se referă la bani dați în plic sau strecurați în buzunarul personalului din spital, ci și raporturile dintre medicii prescriptori și furnizorii de medicamente, cadourile, «ospitalitatea», donațiile și beneficiile similare, angajările, precum și achizițiile pe care le face unitatea medicală. Vizăm două paliere, cel al provocărilor și cel al condiționărilor”, deci nu doar luarea de mită, ci și oferirea, a declarat managerul.
Acesta a arătat că Spitalul de Urgență Suceava a fost implicat în ultimii ani de câteva ori în cercetări penale referitoare la fenomene de corupție sau s-a confruntat ”cu fenomene cu risc de corupție sau care pot fi percepute cu risc de corupție”, exemplificând cu scandalul dezinfectanților Hexifarma, anchetele referitoare la implicarea unor angajați ai spitalului în eliberarea unor documente medicale neconforme cu situația de fapt, folosite în pensionări ilegale, acuzații referitoare la primirea de bani sau alte foloase pentru servicii medicale sau nemedicale. „Unele s-au finalizat cu trimiteri în judecată și condamnări, altele sunt încă investigate, iar o parte țin doar de folclorul urban și de perpetuarea unor legende legate de șpaga obligatorie în spital. Pentru a diminua astfel de practici, am decis adoptarea sistemului de management anticorupție. Am trecut de faza de documentare și intenție, am solicitat deja oferte companiilor care au implementat acest standard în România”, a subliniat Vasile Rîmbu, care a menționat că în acest sens există acordul Consiliului Medical al spitalului, format din toți șefii de secție. Rîmbu a spus că, din informațiile pe care le are, se pare că Spitalul de Urgență Suceava este primul spital public din România care a demarat introducerea managementului antimită.
Semnalizare vizuală, monitorizare video, acces controlat, „pacienți-spion”
Odată cu instituirea acestuia, cei care intră în spital vor fi informați la fiecare pas că în această unitate medicală nu se acceptă mita, precum și asupra instrumentelor pe care le au la dispoziție în cazul în care li se cere sau li se dă de înțeles că ar trebui „să dea ceva”, „măsuri care să descurajeze astfel de practici”. Printre acestea se mai numără extinderea monitorizării video a accesului în spital, a prezenței personalului la serviciu prin cartelă de acces și înregistrarea imaginii vizuale, monitorizarea căilor de acces, a holurilor din secții și a casei scărilor, utilizarea „pacientului sub acoperire” care consemnează lucrurile la vedere, vizibile pentru oricare alt pacient etc.
Vasile Rîmbu a afirmat că nu este un idealist, „un visător” care să creadă că implementarea standardului antimită va eradica fenomenul de corupție, dar este convins că acesta este o garanție ridicată a unui comportament etic.
Șeful Serviciului de Management al Calității Serviciilor Medicale, bioinginerul dr. Dragoș Vicoveanu, cel care se va ocupa de implementarea acestui standard, a declarat, la rândul său, că practic se creează un cadru pentru aplicarea măsurilor anticorupție, care va duce la certificarea de conformitate a spitalului cu Standardul ISO 37001:2016, iar certificarea este o garanție a eforturilor depuse de instituție pentru a combate faptele de dare și luare de mită. ”Dorim să creionăm riscurile, apoi împreună cu auditorii să certificăm spitalul ca fiind conform cu Standardul ISO 37001:2016”, a spus Vicoveanu.
Printre procedurile prevăzute se numără auditul pentru evaluarea riscurilor la corupție, operațiunile necesare pentru minimizarea riscurilor de mită, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, inițierea de proceduri de raportare (inclusiv confidențiale), monitorizare, semnalarea preocupărilor incorecte, investigare, audituri și acțiuni corective. Sistemul de management anticorupție ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile și pagubele implicării în corupție, să promoveze încrederea și să-și îmbunătățească reputația, a mai spus Vasile Rîmbu.
Rîmbu sugerează implementarea sistemului în toate instituțiile care folosesc bani publici
În aceeași conferință de presă, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Mihai Ardeleanu, a declarat că „dacă tot vrem o țară ca afară, hai să ne și comportăm ca afară”, arătând că, dacă spitalul sucevean va reuși să obțină certificarea cu standardul antimită, „va fi o sarcină foarte grea pentru toate spitalele”, în sensul că dacă nu adoptă aceleași măsuri ar putea avea o problemă cel puțin la nivelul imaginii.
De altfel, în opinia managerului Spitalului de Urgență, „n-ar fi rău ca acest standard să fie implementat de toate instituțiile care folosesc bani publici”.
Standardul ISO include și cursuri de pregătire pentru personal, efectuarea de evaluări periodice privind riscul de luare și dare de mită, verificarea antecedentelor referitor la partenerii contractuali, la personal sau la proiecte.
Sistemul de management anticorupție ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile și pagubele implicării în corupție, să promoveze încrederea și să-și îmbunătățească reputația. „Conformitatea cu cerințele standardului evident că nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau că nu va avea loc vreun act de corupție deoarece eliminarea completă a riscului nu este posibilă, dar respectarea acestora poate ajuta spitalul să implementeze măsuri rezonabile pentru a preveni, a detecta și a lupta împotriva corupției. Nu ne dăm noi nici cei mai corupți, nici cei mai cinstiți. Suntem parte a societății românești, cu aceleași proporții”, a mai spus Rîmbu. Parcurgerea etapelor până la obținerea certificării durează până la 12-24 de luni, iar respectarea standardului este auditată permanent.