Spitalele unui întreg județ, ruine și surse de infecție pentru pacienți

– Funcționând în clădiri de peste 100 de ani, spitalele din județ au devenit triste relicve ale trecutului, care se încăpățânează să stea în picioare, și surse de infecție pentru pacienți
– Nu este de mirare că pardoselile saloanelor au început să se surpe și zidurile cu crăpături o iau pur și simplu la vale
– Din cauză că au fost construite pentru a avea cu totul altă destinație, peste 90% din spitale nu îndeplinesc circuitele, fiind cazuri în care bucătăria, spălătoria și morga funcționează la același nivel și au același hol
– Unul dintre spitalele din județ cu cele mai mari probleme în ceea ce privește clădirile este Spitalul Municipal Fălticeni, unde 7 secții funcționează în 10 clădiri, iar clădirea centrală este constituită dintr-o fostă capelă la care s-au adăugat în timp câteva saloane
– În ceea ce privește dotarea spitalelor din județ, situația este jalnică, aproximativ 70% din aparatura imagistică (radiologie, MRF) fiind depășită, iar mare parte din aparatura din sălile de operație necesitând înlocuirea
Clădiri vechi, cu ziduri crăpate sau care pur și simplu stau să cadă, interioare cenușii și friguroase, ferestre prin care trece vânt și frig, rugina caloriferelor sau a truselor în care stau instrumente de metal, acesta este peisajul care se dezvăluie în toată splendoarea sa pacienților sau vizitatorilor spitalelor din județ. Deteriorate de timp și lăsate în paragină, clădirile spitalelor au devenit triste relicve ale trecutului, care se încăpățânează să stea în picioare, și surse de infecție pentru pacienți și personalul medico – sanitar. Funcționând în clădiri de peste 100 de ani, cârpite pe ici pe colo (atât cât permite bugetul de austeritate), spitalele unui județ cu 700.000 de locuitori sunt expresia sărăciei, a durerii și a neputinței în care se zbate Sănătatea suceveană. O sărăcie care poate avea efecte devastatoare asupra sănătății omului de rând, a omului de la țară, care, ajuns la „ananghie”, nu are de unde să scoată bani pentru a pleca în clinici universitare sau la spitale private, sau mai rău, moare pe drum pentru că nu poate fi investigat la un spital din județ. Dovezi de necontestat ale unui sistem bolnav, spitalele acestui județ fac eforturi considerabile pentru a supraviețui de la o zi la alta, pentru a schimba un geam pe ici pe colo, tâmplăria putredă sau pentru a se dezinfecta saloane și holuri de câteva ori pe an – atunci când „este dezinfectat”. Nu mai vorbim de achiziționarea de aparatură medicală de investigație, de aparatură pentru săli de operație sau de menținere a funcțiilor vitale, și de instrumentar. Toate acestea sunt vise frumoase pentru directori, medici șefi de secție și chirurgi care speră că poate vor prinde vremuri mai bune, în care nu vor mai veni la serviciu cu inima strânsă că iar va ceda un aparat, că iar va trebui să își asume tot felul de riscuri și să facă tot felul de improvizații pentru a reuși să salveze vreun pacient nevoit să vină la spital. În situația dată, spitalele au nevoie de sprijinul financiar al comunității, de sprijinul autorităților și al oamenilor de afaceri, nu numai pentru a supraviețui, ci pentru a evolua, pentru a oferi condiții mai bune de cazare, de investigare și tratament populației, pentru ca în aceste spitale să se salveze din ce în ce mai multe vieți omenești și pentru ca aici omul să vină cu încredere și nu cu inima strânsă că spitalul nu are nici de unele și că nu îl poate ajuta întotdeauna.
– Dispensar de lemn la Solca și spital fără laborator clinic la Siret
La Câmpulung Moldovenesc, cele mai mari probleme din punctul de vedere al clădirii le pune Spitalul de Psihiatrie, ridicat în 1889, ale cărui ziduri exterioare au rămas fără tencuială. Clădirea centrală a Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc a fost pe rând sediu de poliție, de comandament de pompieri și prin urmare nu îndeplinește circuitele și condițiile pe care ar trebui să le aibă un spital, în mod normal.
Circuitele nu sunt îndeplinite nici la Spitalul Municipal Vatra Dornei, ridicat în 1910, cu destinația inițială de hotel. Clădirea acestui spital are probleme grave de consolidare, foarte multe locuri din fundație fiind fisurate. Și clădirea maternității de aici, în care a funcționat un spital de campanie, este tot veche.
La Rădăuți, spitalul are și clădiri noi, care arată mai bine, dar și clădiri de pe la 1879. Spitalul are însă probleme cu încălzirea și asta din cauză că centrala are doar un singur cazan funcționabil. Clădirile în care funcționează Secția TBC, Laboratorul de Medicină Preventivă și Serviciul Stomatologic sunt revendicate de comunitatea evreiască.
Unul dintre cele mai deteriorate spitale din județ este cel de la Dumbrăveni, a cărui clădire a fost ridicată în 1810. Gheorghe Moroșan, șeful Serviciului Administrație, Aprovizionare, Întreținere și Investiții al DSP, spune că deși aici s-au făcut ceva reparații de-a lungul timpului, clădirea arată jalnic. Spitalul din Solca, în care a funcționat judecătoria pe la sfârșitul secolului XIX, și a cărui pavilion administrativ a fost închisoare, stă prost în ceea ce privește clădirile, tâmplăria și instalațiile electrice. Solca se mai poate „mândri” cu o relicvă datând din 1901, dispensarul medical, care este construit din lemn. Tot la capitolul „lucruri demne de consemnat” se află și Spitalul Orășenesc Siret care nu are un laborator clinic.
Gheorghe Moroșan a precizat că pe lângă renovarea clădirilor, în toate spitalele din județ sunt necesare reparații capitale la instalațiile electrice și la grupurile sanitare.
– Secții întregi de la Spitalul Județean, lăsate în paragină din lipsa banilor
La cea mai mare unitate spitalicească din județ, Spitalul „Sf. Ioan cel Nou”, corpul central de clădire este relativ nou, în comparație cu alte unități din județ, adică din 1965. În 1993 s-a finalizat și extinderea acestui corp de clădire, „aripa nouă” găzduind în prezent Secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, Ortopedie, Cardiologie și Balneo – Fizioterapie.
Una dintre numeroasele probleme de aici este cea a tâmplăriei șubrede, problemă ridicată și de către adjunctul Direcției de Sănătate Publică Suceava, doctor Alexandru Lăzăreanu, care a explicat că spitalul cheltuiește foarte mult pe încălzire, dar o parte din căldură se pierde din cauza ferestrelor, situație care ar trebui să fie remediată prin alocarea de fonduri destinate schimbării tâmplăriei în aproape întreg spitalul. Din cauza ferestrelor care în cea mai mare parte nu au fost schimbate de la ridicarea spitalului, iarna, în condițiile în care caloriferele duduie de căldură, vântul bate de holuri, pe scările de acces și chiar în saloanele din unele secții, printre care și cea de Reanimare – unde ajung cazurile cele mai grave.
Cum unitatea este în criză financiară de ani buni, corpurile de clădire în care funcționează Secțiile de Pneumoftiziologie, Neurologie, Boli Infecțioase, Dermato – Venerice și Psihiatrie au fost lăsate în paragină de zeci de ani. Clădirile „Spitalului Vechi”, unele dintre ele ridicate la pe la finele anilor 1800, au ajuns într-un stadiu avansat de degradare în lipsa reparațiilor și riscă să se prăbușească peste pacienți într-o bună zi.
Nici în interior lucrurile nu stau prea bine, bolnavii de tuberculoză și pacienții Secției de Neurologie, de exemplu, fiind îngrămădiți în saloane uriașe, de 17-18 paturi. Iar dacă saloanele au fost văruite, prin eforturile personalului ce lucrează aici, și aranjate atât cât a fost posibil, holurile de la intrare și scările de acces înăuntru arată deplorabil și ar putea determina un necunoscător să se întoarcă din drum, convins fiind că acolo, între zidurile murdare și care stau să cadă, nu funcționează secții ale unui spital. Clădirile Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean, construite puțin înainte de mijlocul secolului trecut, sunt, de asemenea deteriorate, prezentând fisuri. Pacienții de aici sunt obligați să facă frigul din cauză că secția nu are centrală termică, încălzirea spațiilor făcându-se cu lemne.
– Aparate radiologice depășite și instalații de sterilizare ce nu fac față microbilor
În ceea ce privește dotarea spitalelor din județ, situația este jalnică la această oră. Conform celor declarate de către Șeful Serviciului Administrație, Aprovizionare, Întreținere și Investiții al DSP Suceava, aproximativ 70% din aparatura imagistică (radiologie, MRF) din spitale este depășită și ar trebui înlocuită, îndeplinind condițiile de casare. În spitalele din județ funcționează aparatură de radiologie și aparate de anestezie din anii 1965, care în mod normal ar trebui să fie înlocuită după maxim 15 ani de utilizare. Gheorghe Moroșan precizează că nu vor mai fi autorizate începând cu acest an aparatele de radiologie fără amplificatoare de imagine și că 80% din aparatele utilizate la această oră în spitalele din județul nostru nu au amplificatoare de imagine.
De asemenea, instalațiile de sterilizare uscată din spitalele județului nu prezintă siguranță, fapt constatat în urma verificărilor ISCIR. „O instalație de sterilizare mijlocie ajunge la sute de milioane de lei vechi, iar spitalele nu au acești bani. De aceea instalațiile sunt rele și nu prezintă grad de siguranță”, a menționat Moroșan.
Acesta a declarat că și aparatura din sălile de operație ale spitalelor este depășită cu mult, în condițiile în care unele aparate au termen de folosință între 5 și 8 ani.
Județul a rămas și fără computer tomograf, după ce în urmă cu 6 luni aparatul existent la Spitalul „Sf. Ioan cel Nou” s-a defectat. Conducerea spitalului spune că nu rentează să se repare computerul din cauză că piesa ce trebuie să fie schimbată, în speță tubul aparatului, este costisitoare, valoarea ei ajungând undeva la 1,2 miliarde de lei, că aparatul trebuie înlocuit prin privatizarea serviciului, tomograful fiind uzat moral din cauza utilizării iraționale
Direcția de Sănătate Publică Suceava a făcut demersuri către Ministerul Sănătății pentru obținerea de fonduri, în vederea remedierii unor deficiențe din spitalele județului. Pentru acest an, printre altele, s-au solicitat fonduri pentru realizarea unor investiții la Spitalul Municipal Vatra Dornei, pentru înființarea unui laborator la Siret și pentru înlocuirea geamurilor la Spitalul Județean Suceava. Problema clădirilor deteriorate însă nu poate fi rezolvată deocamdată. Ministrul Sănătății a promis cu ceva săptămâni în urmă, după ce a vizitat Spitalul Municipal Fălticeni, că se vor aloca fonduri pentru finalizarea noii clădiri a spitalului, investiție începută în 1992 și abandonată în anul 2001, caz în care mai multe secții a acestei unități ar putea să primească o locație nouă. Primăria Fălticeni și conducerea spitalului fac la această oră demersurile necesare pentru ca banii promiși să ajungă aici.