Spitalele sucevene, nepregătite pentru situații de urgență

În eventualitatea unor calamități naturale, epidemii, incendii sau inundații, spitalele din județ ar face față cu greu nevoilor de sănătate ale populației, din cauza clădirilor șubrede în care funcționează și a deficitului major de cadre medico-sanitare. Așa a informat ieri directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Alexandru Lăzăreanu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată pe data de 7 aprilie, și care, în acest an, sub sloganul “Salvați viețile – spitale sigure în situații de urgență”, și-a propus să atragă atenția asupra nesiguranței pe care-o prezintă clădirile acestor unități și a modului în care personalul este pregătit în caz de catastrofă.
Clădiri de peste o sută de ani
În timp ce tema subliniază ideea că unitățile de sănătate trebuie să aibă infrastructuri solide pentru a rezista pericolelor și să fie pregătite cu personal suficient pentru a tratata traumatismele sau a preveni îmbolnăvirile în masă, în județul nostru, unele spitale sunt în pericol de prăbușire.
Dacă unitățile spitalicești din Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc au clădiri noi, cele din Vatra Dornei și Fălticeni sunt vechi de peste o sută de ani și nu ar face față unor catastrofe naturale, incendii, inundații, epidemii.
„Planul meu este ca aceste clădiri vechi, care nu sunt de patrimoniu, să fie demolate și să construim alte spitale. Vreau să avem clădiri care să fie corespunzătoare activității medicale, să aibă circuite funcționale și să asigure confort”, a spus Lăzăreanu.
În pericol de prăbușire, chiar și la un cutremur mic
La Spitalul Vatra Dornei, experții au constatat că există pericol de prăbușire la un cutremur de 3-4 grade.
”Acum vreo șapte ani, când nu eram eu director, o comisie a făcut expertiza clădirii și a spus clar că este necesară consolidarea. Dar asta costă enorm, așa că mai bine construim un spital nou. În acest scop am făcut chiar și un studiu de fezabilitate și ni s-au promis niște bani pentru întocmirea proiectului tehnic. Noul spital ar urma să funcționeze în curte, în spatele celui vechi”, a arătat directorul unității, dr. Aurel Scurtu.
La Fălticeni, Maternitatea funcționează într-o clădire improprie, care se deplasează continuu ca urmare a alunecărilor de teren și pentru care se mai plătește și chirie, după ce proprietarul de drept a câștigat imobilul. În această localitate au fost demarate lucrări pentru ridicarea unui nou spital, dar lipsa banilor a sistat acțiunea.
„Am primit un milion de lei, din care 100 de mii de lei garanție, pentru continuarea lucrărilor la spitalul nou. Important este, însă, să obținem avizul de la Minister, ca să putem porni licitația”, a precizat șeful Spitalului Fălticeni, dr. Adrian Sigmund.
Servicii medicale la limita de avarie, din lipsă de personal
În ceea ce privește personalul medico-sanitar, toate unitățile spitalicești din județ se confruntă cu un deficit major, spune șeful DSP Suceava.
“În momentul de față, unele servicii medicale sunt la limita de avarie din cauza lipsei de personal. Avem în județ medici cu vechime de 25 de ani la dispensar, dar care se duc să lucreze în străinătate, în Franța, unde sunt plătiți cu 5.000 de euro pe lună. Nici nu mă gândeam că oamenii ăștia vor pleca, fiindcă știu că au pus suflet, au investit în cabinete și erau apreciați în comunitate”, a conchis Lăzăreanu, adăugând că „în situații de calamitate cred că vom face față, dar dacă vor mai pleca, nu se știe”.
De menționat că ieri, de Ziua Mondială a Sănătății, o treime din cadrele medico-sanitare din județ au avut liber.