Sute de școli rămân, de miercuri, fără conducere, pentru că odată cu intrarea în vigoare a Legii educației directorii detașați nu mai pot semna acte sau manageria unitățile iar deocamdată nici nu pot fi înlocuiți, ceea ce va duce la blocarea acelor școli, a spus liderul „Spiru Haret”, Marius Nistor.
„Este grav că, începând de miercuri, directorii unităților școlare care au fost numiți pe baza unei detașări în interesul învățământului, și nu în urma unui concurs, își încetează activitatea și nu mai pot semna niciun document școlar. Cei care ar trebui să îi înlocuiască ar trebui să facă parte din Corpul Național de Experți, iar acest corp nu există, urmează să se creeze. Nu există, deci, nicio bază legală pentru acești directori de a mai semna documente școlare și de a mai asigura managementul unităților școlare, astfel se va bulversa sistemul de învățământ. Sunt lucruri la care reprezentanții Ministerului Educației nu s-au gândit”, a declarat, miercuri, președintele executiv al Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor.
Liderul sindical a precizat că un prim dezavantaj pentru toți salariații din învățământ și pentru toți beneficiarii de educație este faptul că, din 9 februarie, Legea Educației Naționale „generează un vid legislativ educațional”, deoarece toate celelalte regulamente, metodologii și legi care au stat la baza funcționării sistemului educațional sunt abrogate. În situația în care nu s-au elaborat noile metodologii, articole prevăzute în lege se aplică din momentul intrării ei în vigoare.
Nistor a dat ca exemplu pierderea dreptului de reducere a normei didactice cu două ore, stabilit prin statutulul personalului didactic, pentru cei care au grad didactic și vechime peste 25 de ani. El a spus că eliminarea acestui drept duce la disponibilizări.
Liderul Federației „Spiru Haret” a mai spus că o altă problemă o reprezintă faptul că pensionarea cadrelor didactice se va face la momentul împlinirii vârstei de pensionare, ceea ce înseamnă că în unele cazuri acest lucru se va întâmpla chiar în mijlocul anului școlar. El a precizat că acest lucru va reprezenta un dezavantaj foarte mare pentru elevi, care sunt „beneficiarii primari ai serviciilor educaționale oferite de sistem și sunt în centrul atenției acestei guvernări”.
Totodată, potrivit lui Nistor, sunt structuri ale consiliului de administrație care nu vor fi funcționale, pentru că prin Legea educației se stipulează că vor fi CA formate din șapte, nouă sau 13 membri, iar varianta cu șapte membri nu mai este valabilă atâta vreme cât unitățile școlare își obțin personalitate juridică pentru un număr mult mai mare de elevi.
„Legea va duce la comasarea unităților școlare, la dispariția unităților școlare, la politizarea excesivă a sistemului de învățământ, pentru că în situația în care avem unități școlare unde predarea se face în limba maternă, iar directorii trebuie să cunoască această limbă, numirea lor depinde de acordul grupului parlamentar al minorității respective. Ce rol are această prevedere a legii? De când grupurile parlamentare se implică în numirea unor directori? Este pur și simplu un abuz și o gravă eroare”, a spus Nistor.
Nistor a mai spus că Legea educației are și un articol foarte bun, respectiv cel referitor la stabilirea efectivelor maxime de elevi la clasă. El a precizat însă că, de exemplu, la nivel liceal clasele vor avea maximum 30 de elevi, dar în prezent există foarte multe care depășesc 30 de elevi, astfel că ar trebui să se formeze alte clase, acest lucru fiind imposibil.
„Bugetul educației naționale este sub 3,5 la sută și nu poți angaja personal suplimentar, astfel că aceste scindări sunt imposibile și, drept urmare, sistemul ar trebui să funcționeze cu încălcarea legii. În vechea lege era prevăzută posibilitatea ca Ministerul Educației și inspectoratele școlare să dea derogare privind efectivele de elevi la clasă, actuala lege nu prevede această derogare. Pentru noi, este un lucru benefic dacă s-ar realiza scindarea claselor, astfel încât să avem până în maximum 30 de elevi la clasă sau 25, sau 20 de elevi, în funcție de nivelul de învățământ. Noi știm foarte clar că nu se vor face scindările de rigoare și nu se vor angaja oameni care să acopere necesarul de posturi care se creează astfel. Iată cum, dintr-un lucru bun, poți genera instabilitate și haos în sistem, care va afecta elevii și părinții”, a mai spus liderul Federației „Spiru Haret”.
În opinia lui Nistor, sunt foarte multe discriminări promovate de această lege, dând exemplul directorilor de școli, care, pentru a ocupa această funcție, trebuie să facă parte din Corpul Național al Experților, în timp ce inspectorii sau directorii din MECTS, consilierii ministrului, sutele de oameni angajați în minister nu trebuie să facă parte dintr-un astfel de corp.
„Presupun că ei trebuie să aibă doar statutul de titular al partidului care se află la putere”, a afirmat liderul „Spiru Haret”.
Si reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) susțin că intrarea în vigoare, începând de miercuri, a Legii educației duce la distrugerea iremediabilă a sistemului de educație, urmând să fie reduse 15.000 de posturi și să se modifice ciclurile de învățământ fără a fi asigurată infrastructura necesară.
Noua Lege a educației a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie. Unele prevederi din Legea educației vor fi aplicate începând de miercuri, 9 februarie, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar pentru altele actul normativ prevede intrarea în vigoare la alte date.
