Implicarea spionajului românesc, sub oblăduirea lui Radu Timofte, în criza virusului gripei aviare care nu se dă dus din ogrăzile românilor pare a fi un episod dintr-o comedie cu final imprezibil: puii morți trăiesc sănătoși!
Fostul PDSR-ist Radu Timofte a răspuns prompt la solicitarea comandantului Traian Băsescu de a afla cum de a poposit din nou virusul aviar pe meleagurile mioritice. Însă, din graba de a îndeplini ordinul în cel mai scurt timp, se pare că spionii români au făcut precum elevii de școală generală, raportul SRI privind gripa aviară fiind doar o compilație de informații de la alte instituții, fără nici o concluzie clară.
Deși nu se mai implicaseră în acest domeniu până acum – așa cum afirma șeful lor, Radu Timofte, după vizita de vineri la Spitalul Elias – spionii români ajung, în doar câteva ore – de la 14.00 până la 22.00 – la concluzia că „nu poate fi exclusă ipoteza apariției focarului în urma unor importuri de păsări”.
De altfel, raportul SRI, de fapt o „notă”, nu este altceva decât o înșiruire de evenimente, pornind de la date furnizate de polițiști și de vameși privind importuri de păsări din Ungaria, Slovacia și Olanda și despre sfârșitul tragic al puilor de curcă de la Codlea. Chiar nota încropită de SRI menționează că importurile erau însoțite de documente sanitar-veterinare, astfel că nu se poate face o legătură directă între puii veniți din state membre UE și virusul H5 poposit în România și care, îndeobște, face ravagii în Asia. Agenții 007 autohtoni au reușit doar să afle că fermierii români au găsit de cuviință să scape de puii de curcă morți îngropându-i în spatele fermelor sau incinerându-i.
Chiar dacă nu are competențe în domeniu, instituția păstorită de Radu Timofte propune și soluții, despre care menționează cu modestie că sunt „vehiculate în mediile de specialitate”. Este vorba în principal despre impunerea unor restricții la importurile de păsări vii și produse de carne din țările unde au fost semnalate focare de gripă aviară. La capitolul soluții, SRI menționează și că Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală trebuie să stabilească arborele epizootologic al virusului H5N1 identificat la focarele prezente, pentru compararea datelor astfel obținute cu cele izolate în focarele din 7 octombrie 2005-20 aprilie 2006.
Asta conține în esență celebrul raport al SRI privind gripa aviară, care, inițial, a mai și fost clasificat.
Episodica implicare a Serviciului Român de Informații în epopeea gripei aviare este straniu motivată, lipsită de substanță și pune în ridicol această instituție.
Modul în care spionii români s-au aventurat în descâlcirea orginilor virusului aviar pe tărâm românesc (fără rezultate remarcabile) este cel puțin lipsit de logică: Flutur l-a rugat pe Băsescu să pună o vorbă bună la Timofte, care să afle ce s-a întâmplat cu un import de pui vii.
Informațiile aflate prompt de Timofte erau datele disponibile la polițiști și la vameși.
În plus, cei care au intrat în posesia acestor informații de mare preț au fost aleși pe sprânceană de însuși Traian Băsescu. Mai mult, nota SRI a devenit raport clasificat, dus în dinți în miezul nopții la Guvern, Președinție și câteva ministere.
Abia după ce datele din nota informativă și încă altele în plus au apărut în presă, la SRI s-a întrunit o comisie care să analizeze cererea lui Gheorghe Flutur de desecretizare a documentului și care să-i propună lui Timofte să dea curs solicitării.
La scurt timp după așteptata declasificare a raportului, apare o știre bombă, nu din ceea ce a descoperit SRI, ci de la o fermă din Brașov: „puii morți” din document sunt vii și sănătoși.
Și alte date din raport sunt infirmate chiar de firmele din străinătate de la care s-ar fi importat puii cu aviară, astfel că întregul episod al implicării SRI în această poveste nu face decât să pună în ridicol spionajul românesc și riscă să provoace un scandal diplomatic.
Oricum, este greu de crezut că nota SRI este rezultatul vreunei acțiuni de spionaj, părând a fi o temă făcută pe picior de elevul Radu Timofte.
Pentru Timofte însă, rezultatele înregistrate în lupta cu nemiloasa boală a înaripatelor s-ar putea să fie punctul culminant al longevivei prestații în fruntea spionilor români.
(Comentariu de Ioana Câmpean)
