Speranța este mica și curajoasa flacără care ne luminează inima și ne dă curaj și tărie atunci când pretutindeni în jurul nostru se află doar beznă, deznădejde și ignoranță.
Atunci când ne simțim singuri, depresivi, atunci când suntem bolnavi și abandonați, atunci când durerea fizică sau sufletească este foarte mare, atunci când suntem triști, reușim să ne întoarcem de pe drumul cu sens unic pe care ne aflăm, numai pentru că, în acel moment, suntem capabili să nu ne pierdem speranța, ne agățăm de ea, acționăm inspirat și reușim.
Românii au mai trecut peste perioade dificile în istorie. Am supraviețuit ca nație numai pentru că oamenii nu și-au pierdut speranța, în nici una dintre situațiile limită cu care s-au confruntat.
Nimic important nu survine la întâmplare
Întocmai ca o trestie fragilă, speranța are nevoie să fie cultivată. Prin atenția fermă, constantă și plină de iubire pe care o focalizăm asupra oamenilor din jurul nostru, asupra conjuncturilor de viață, asupra lucrurilor și chiar asupra noastră înșine, progresul devine real, societatea se dezvoltă pozitiv și pretutindeni în jurul nostru totul începe să reînflorească și să prospere.
Dincolo de aparențe, speranța unei vieți mai bune nu este suficientă. Mai mult decât atât, este necesar să știm să ne construim această existență după care tânjim și pentru aceasta trebuie să și acționăm ferm, corespunzător, fără a înceta să visăm și să aspirăm. Cu alte cuvinte, aceasta implică să știm să ne elevăm și să ne transformăm permanent pe noi înșine.
Este bine să realizăm că în toate conjuncturile ce ne ghidează viața și ne trec dintr-o etapă în alta, nimic important nu survine la întâmplare. Dincolo de o aparentă întâmplare se află, de fapt, o tainică necesitate. A ne păstra speranța și încrederea în reușită înseamnă să fim întotdeauna capabili să facem multe salturi înainte, oricare ar fi obstacolele și oricare ar fi situația aparent fără ieșire, în care ne aflăm.
Speranța pură, binefăcătoare, constantă și energizantă se împărtășește
De fapt, speranța pe care o manifestăm reflectă încrederea pe care o avem în existență manifestată prin curajul și puterea lăuntrică de a ne transpune visele în realitate. Această constă acțiune de purificare interioară și elevare, constă în a regăsi o conștiință clară și lucidă, care ne va permite să transformăm în stări benefice dezechilibrele ce încă se mai află în noi.
Pentru aceasta este întotdeauna necesar să devenim capabili să ne detașăm cu luciditate de toate situațiile noastre conflictuale, de toate himerele noastre inutile, de toate larvele mentale pe care le hrănim în noi, privind apoi toate acestea dintr-un alt punct de vedere: pozitiv, armonizator, creator, benefic.
Trebuie totodată să nu pierdem din vedere că speranța pură, binefăcătoare, constantă și energizantă se împărtășește, din prea plinul sufletului nostru, și celor din jur. Ea este una dintre minunile care se află ascunse în ființa fiecăruia dintre noi și tocmai de aceea este important să învățăm să o descoperim aici și acum, cât mai repede, și să nu întârziem a o împărtăși tuturor celor ce au sufletul deschis și curat.
A manifesta o puternică și constantă speranță înseamnă, totodată, să devenim capabili să surâdem indiferent de greutățile ce ne înconjoară.
Psih. Mihai MOISOIU
Psiholog – psihologie clinică
Terapeut – terapii alternative
Tel: 0753937223
e-mail: training.reality@gmail.com
