– Interviu cu prefectul județului Suceava, Orest Onofrei
– Începînd cu data de 1 ianuarie 2006, conducerea Prefecturii Suceava a renunțat la politică. Cum va influența acest lucru activitatea instituției pe care o conduceți?
-Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să se schimbe prea multe. Pentru că într-un an de activitate în Prefectură cred că am încercat, și am și reușit, ca această instituție să-și facă treaba în competențele pe care le are. Și oricum, prin atribuțiile pe care le aveam noi aici, la Prefectură, nu se poate spune că îndeplineam o funcție politică. Sigur, am fost jumătate de an președinte de partid și, într-un fel sau altul, indiferent ce făceai, activitatea noastră era involuntar legată și de apartenența politică. În ceea ce privește situația actuală, cred că în primul rînd fiind apolitici ar trebui să avem suportul tuturor forțelor politice din Suceava, pentru ca Instituția Prefectului să rămînă independentă, echidistantă și apolitică. Este un fel de dorință a noastră și o cerere către forțele politice, să se raporteze în felul acesta la Instituția Prefectului. Pe de altă parte, e datoria noastră să demonstrăm că sîntem apolitici, și nu poți să faci asta decît prin acțiunile pe care le întreprinzi, care nu trebuie să lase loc de interpretări sau de suspiciuni. În funcție de acțiunile pe care le facem noi sîntem supuși și cenzurii populației și a forțelor politice și astfel se va vedea dacă ne păstrăm echidistanța sau nu. Această echidistanță va fi înțeleasă atîta timp cît pe de o parte tot ceea ce face Prefectura se înscrie în zona de neimplicare politică, iar pe de altă parte dacă și cei care se uită la noi vor judeca cinstit și corect ceea ce facem. Dacă astea două lucruri sînt îndeplinite cred că această echidistanță va fi înțeleasă.
– Ce v-a determinat să renunțați la activitatea politică și să rămîneți în continuare în funcția de prefect al județului Suceava?
Eu am spus de multe ori că nu mi-am dorit și nu a fost un scop al meu să fiu prefect. Și recunosc acest lucru. Dar pe de altă parte, la fel, în viață am fost nevoit să fac anumite lucruri pe care nu mi le-am dorit, dar sper eu că le-am făcut chiar cu plăcere și profesionalism. Totuși anul trecut am ales odată și am renunțat la o demnitate, cea de deputat, și era complicat să renunț încă odată. Mai ales că în acest an de zile am început niște lucruri și ele trebuie continuate și terminate. Și dacă se va întîmpla acest lucru pot să spun că mi-am făcut datoria. Sper, astfel, să terminăm problema retrocedării proprietăților, să facem din Suceava un județ care să fie pe primul loc pe țară la capitolul investiții directe străine, să fim prima locație turistică din România și mai ales să facem un județ în care programele SAPARD pe agricultură să fie cele mai multe. Vrem să avem cel puțin 200 de ferme de animale, la care să se adauge și unitățile de procesare, abatoare, fabrici de lapte și carmangerii performante și conforme cu cerințele din Uniunea Europeană. Acesta este pariul pe care îl avem noi. Ar trebui ca în 2006, la sfîrșit de an, să tragem o linie și să vedem dacă s-a întîmplat ceea ce ne-am propus. Și eu sper să se întîmple acest lucru. Dacă nu, înseamnă că eu nu mi-am făcut datoria și trebuie să mă gîndesc foarte serios dacă sînt sau nu bun de prefect.
– ”Acesta este pariul pe care noi îl avem cu populația și cu partidele politice, să demonstrăm că putem să rămînem în zona în care fiecare să-și faci datoria fără nici un fel de constrîngere politică”
– În majoritatea funcțiilor de conducere din județ există persoane alese sau numite politic. Cum veți face ca această colaborare cu persoanele în cauză să funcționeze, iar administrația să fie depolitizată?
Din acest punct de vedere, în administrație, România încă este în tranziție, pentru că în 15 ani de zile nu a existat o instituționalizare clară și definitivă de persoane publice apolitice. Sigur că în anumite eșaloane ale instituțiilor descentralizate, și în Prefectură, sînt foarte mulți funcționari publici care sînt în aceeași poziție și în același loc de muncă pe care l-au avut în mai multe guvernări succesive. Schimbările care s-au tot făcut, au fost din păcate la nivel de șefi de instituții și la nivel de prefect și subprefect. De undeva trebuie să se înceapă, astfel încît depolitizarea a început cu Prefectura. Însă trebuie să treacă suficient timp, și să fie suficient de multe acțiuni pe care Prefectura și prefectul trebuie să le facă pentru a dovedi că este sau nu o activitate apolitică. Deci e nevoie, și acesta este pariul pe care noi îl avem cu populația și cu partidele politice, să demonstrăm că putem să rămînem în zona în care fiecare să-și facă datoria fără nici un fel de constrîngere politică.
– Care sînt problemele pe care le aveți de rezolvat și spre ce acțiuni vă veți îndrepta de acum înainte?
Sper că într-un an de zile, de cînd sînt în funcție, să fi dat deja semnalul că tot mai puține instituții ale statului sînt implicate în lupta politică. Și dorim să se întîmple asta. Și acum fiind și fără implicare politică sperăm ca acest efort să fie vizibil și credibil. Oricîtă tentație ar fi, e bine ca instituțiile statului să fie scoase de sub influență și conotație politică dacă vrem să fim credibili. Acesta este un lucru care se întîmplă și mai este mult de lucru la această problemă. Și mai trebuie spus că deși aleșii locali și județeni sînt aleși pe criterii politice, din partea unor partide, ei ar trebui la rîndul lor să funcționeze pentru toată populația și nu pentru clienții sau apropiații politici. Lucru care nu e foarte simplu. Pe de altă parte, mai avem de rezolvat probleme care țin de infrastructura județului sau de dezvoltarea economică. Noi dorim să facem, așa cum ne-am propus și am mai spus, ca Suceava să devină județul cu cele mai mari investiții directe străine din țară. Și acest lucru este posibil pentru că județul nostru va deveni foarte atractiv pentru investitorii străini, odată ce va deveni județ de graniță al Uniunii Europene. Investitorii vor avea toate condițiile pentru a investi. Și sînt condiții care țin de zonă și de faptul că vom fi granița UE, dar și de climatul politic și administrativ. Cred că județul Suceava a devenit atractiv pentru că în momentul de față climatul economic s-a schimbat foarte mult. Și trebuie să mai reamintim numaidecît cele două mari investiții austriece care se vor realiza în județul nostru și care totalizează peste 500 milioane de euro. Ele sînt dovada că se pot face investiții în Suceava, fără probleme, presiuni și alte condiționări. Și dacă aceste două investiții vor fi făcute, ele vor atrage alți investitori. Mai trebuie reamintit că ne vom preocupa foarte mult de atragerea de fonduri europene, în condițiile în care în următorii 6 ani România va beneficia de peste 60 miliarde de euro, doar pentru programul de dezvoltare din partea Uniunii Europene. Sînt 10 miliarde de euro anual, și de aceea eu cred că trebuie să fim pregătiți și să asigurăm condițiile ca din această sumă foarte mulți bani să fie în județul Suceava.
– Una din problemele cele mai importante este cea care ține de aplicarea noilor legi ale proprietății. Cînd preconizați că va fi finalizat procesul de retrocedare a terenurilor către foștii proprietari?
Este o problemă la nivelul întregii țări. Și asta pentru că, din păcate, în ultimii 15 ani reforma în domeniul proprietății a fost făcută cu pași foarte mici, pe bucăți. Pe lîngă faptul că în 15 ani proprietatea nu a ajuns la cei care trebuie să o aibă, în același timp s-a îngreunat foarte mult posibilitatea actuală de a retroceda anumite suprafețe către proprietarii de drept. Noi credem că 2006 va fi anul în care vom finaliza problema proprietății în România și implicit în județul Suceava. E o treabă serioasă de făcut și sper ca în Suceava, în afară de situațiile litigioase, să putem rezolva foarte curînd, în primăvara acestui an restituirea integrală a proprietății.
– ”Cei care au constrîngeri politice trebuie să o spună și ne despărțim fără probleme”
– Tot legat de aplicarea legilor proprietății, în județul Suceava există și această problemă ce ține de retrocedarea celor 192.000 hectare de pădure către Fondul Bisericesc din Bucovina. Cum o vedeți rezolvată și se va reuși în cele din urmă retrocedarea acestor terenuri Bisericii din Bucovina?
– Din păcate, problema proprietății în general, și proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina în special, s-a politizat foarte mult. Au existat foarte multe voințe declarative de a retroceda, au fost și încercări fizice de a retroceda și apoi terenurile au fost luate înapoi în funcție de interesele electorale. Problema proprietății Fondului este extrem de simplă, din mai multe motive. În primul rînd proprietatea există, în al doilea rînd există voință din partea celor care trebuie să o dea, și anume comisia județeană de fond funciar, și mai există și dorința beneficiarului să o primească. Singura problemă este una de percepție și de formă. Ori noi avem o legislație care acum permite retrocedarea acestei proprietăți, cu o singură condiție. Ca Fondul Bisericesc să se organizeze în forma și structura de dinainte de 1945. Acest lucru nu a fost înțeles din păcate de cei care sfătuiesc Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și pe ÎPS Pimen. Se încearcă o restituire în forță sub o formă care poate fi contestată și care poate crea probleme juridice fiecărui membru din comisia județeană de fond funciar. Ori noi nu dorim asta. Noi vrem să restituim proprietatea în așa fel încît să nu poată fi contestată, să fie benefică, iar fiecare membru al comisiei județene să nu aibă nici o problemă juridică. Eu sper ca cei ce sfătuiesc Arhiepiscopia să înțeleagă că împreună putem găsi forma juridică corectă. Și pentru asta, eu am cerut și sprijinul Mitropoliei Moldovei, Patriarhiei, Guvernului, și Parlamentului pentru ca în final să găsim calea, oricare va fi ea, ca înființarea Fondului să se facă în forma și structura de dinainte de 1945. Și asta se va face probabil prin Hotărîre de Guvern, prin actuala lege a proprietății sau printr-o lege nouă. Pentru că eu personal cred că rezolvarea corectă a acestei probleme este extrem de utilă și folositoare și pentru județul Suceava, pentru Biserica și monumentele din zonă. dar și pentru învățămîntul și sănătatea din județ. Deci oricare om din județul acesta și oricare cleric trebuie să înțeleagă că proprietatea există, se poate retroceda, dar ea trebuie să se facă legal. Pentru că eu nu doresc să găsim o formă de a da pădurea înapoi și dacă ea nu va fi corectă, să se întîmple același lucru care s-a întîmplat cu ordonanța 100 prin care Arhiepiscopia a primit 90.000 hectare de pădure, după care i-au fost luate înapoi. Cred că în această problemă nu este loc de suspiciune, de interpretări și nici de acuzații. Este pur și simplu o chestiune de a găsi forma juridică corectă. Convingerea personală, și cu asta trebuie să înceapă și cei care sfătuiesc Arhiepiscopia că forma actuală de organizare a Fundației Fondul Bisericesc nu este corectă și că nu se poate ca această structură să primească cele 192.000 hectare. Proprietatea este identificată nu este revendicată de nimeni, nu sînt suprapuneri cu proprietăți private și se poate retroceda mîine dacă găsim forma corectă și legală.
– În momentul în care ați reluat funcția de prefect ați anunțat că veți realiza un sondaj printre angajații acestei instituții pentru a vedea dacă veți putea lucra cu ei. Care sînt concluziile de atunci și cele de acum, după un an de activitate la conducerea acestei instituții?
– Am avut o discuție înainte de sfîrșitul anului cu toți angajații Prefecturii și le-am spus că peste tot unde am lucrat am fost foarte aproape de colectivul pe care l-am avut alături. Lucru care nu s-a întîmplat în Prefectură. Faptul că noi am fost numiți pe criterii politice, că unii din oameni au fost obligați să facă un anumit gen de politică, deși sînt funcționari publici, faptul că s-a continuat într-un fel politizarea inclusiv a funcționarilor publici, a făcut să nu reușim să creăm din angajații Prefecturii un corp de funcționari publici profesioniști și fără implicații politice. Sper ca după ce eu am renunțat la politică să reușim să facem acest lucru. Am recunoscut că față de unii dintre angajați am avut suspiciuni care s-au infirmat, iar față de alții am acordat o încredere foarte mare care nu s-a confirmat. În Prefectură există oameni profesioniști care lucrează de foarte mulți ani aici, care pot să facă și chiar fac treabă bună. Dar trebuie să repet că cei care au constrîngeri politice, sau dacă convingerile lor politice sau relațiile personale nu le dau voie să fie funcționari publici profesioniști și să-și facă treaba cu profesionalism și echidistanță, trebuie să o spună și ne despărțim fără probleme. Felul în care noi lucrăm dovedește dacă sîntem profesioniști, independenți, apolitici sau nu. Și eu cred că și în zona asta ar trebui ca inclusiv legea funcționarului public să poată fi mai permisivă, astfel încît despărțirea de unii dintre ei, care nu corespund sau nu vor să corespundă, să fie mai simplă. Sigur noi sîntem într-o situație destul de complicată. Sîntem prefecți apolitici, care au șefi politici, și subordonați tot politici. E un balet destul de interesant și destul de greu de armonizat, dar sper ca în timp să se întîmple acest lucru.
„Sper că într-un an de zile, de cînd sînt în funcție, am dat deja semnalul că tot mai puține instituții ale statului sînt implicate în lupta politică”
