Asupra Consiliului Județean Suceava planează tot mai serios spectrul falimentului, asta în condițiile tot mai probabile ca instituția să fie obligată să returneze către bugetul Uniunii Europene partea de finanțare pentru proiectul gropii de gunoi de pe Mestecăniș, construită la aproape 1.100 de metri altitudine. În discuție ar fi vorba de circa șapte milioane de euro, o sumă extrem de mare care nu ar putea fi acoperită din bugetul administrației județene.
Trebuie spus că riscul este și mai mare, iar dacă se va considera că proiectul nu este eligibil în totalitate, și asta pentru că s-a realizat la pachet cu groapa de gunoi de la Moara, și a mai cuprins ridicarea unor stații de sortare, plus închiderea gropilor mai vechi, Consiliul Județean Suceava ar putea fi obligat la plata colosalei sume de 51 de milioane de euro. Nu ar fi exclus ca un asemenea eșec să afecteze inclusiv relația României cu Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția de fonduri, prin demararea procedurilor de infringement. Aceasta este o procedură care odată declanșată poate costa România o amendă usturătoare, dar și alte repercusiuni.
Deocamdată, nimeni nu știe nimic din ceea ce ne-ar putea costa faptul că autoritățile sucevene au construit o groapă de gunoi în vârf de munte fără să aibă toate avizele legale, lucru stabilit definitiv de o instanță de judecată, recte Curtea de Apel Cluj.
„Am văzut și eu motivarea de la Cluj în cursul zilei de vineri, iar problema este dată în lucru. Trebuie să vedem ce spun juriștii, ce spune consultantul acestui proiect, să discutăm și cu cei de la Pojorâta. Pe scurt, trebuie să vedem dacă și unde s-a greșit și ce se poate repara”, a fost declarația lapidară a lui Cătălin Nechifor, președintele CJ Suceava.
Comuna Pojorâta, obligată la plata unor daune morale de un leu
În motivarea dată de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj rezultă că proiectul s-a realizat fără a se respecta condițiile legale deoarece populația din zonele aflate în vecinătatea viitorului depozit ecologic de deșeuri nu a fost consultată de beneficiari.
Mai mult, oamenii din Valea Putnei și Mestecăniș au aflat abia după câțiva ani ce se petrece, și atunci ca urmare a unei emisiuni televizate.
În consecință, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei și Mestecăniș și a dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emisă în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Județean Suceava. Este exact suprafața pe care s-a demarat și construit în mare parte depozitul ecologic de deșeuri de pe Mestecăniș.
Prin aceeași hotărâre judecătorească, magistrații clujeni au decis să acorde daune morale de un leu cetățenilor care au înaintat acțiunea. Este suma cerută de oameni, care au dorit astfel să demonstreze că nu banii îi interesează, ci dorința de a putea trăi într-un mediu curat.
Aristide Maxim: „Vrem să fie o lecție pentru întreaga Românie”
Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a avut curajul să se pună în calea acestui proiect, contestându-l de la bun început, crede că tot ceea ce s-a întâmplat cu proiectul de pe Mestecăniș trebuie să reprezinte un avertisment pentru toate instituțiile statului vizavi de modul de aplicare a legilor din România.
„Sunt conștient că beneficiarul, Consiliul Județean Suceava, poate fi pus în situația de a returna banii luați de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar și-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe niște nimicuri și nu au respectat legislația. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecție pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.
Bărbatul din Valea Putnei a arătat că problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniș sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoștința autorităților, care au preferat să le ignore.
„Noi i-am anunțat inclusiv de faptul că este un proces în derulare și ar fi cazul să stopeze lucrările, ceea ce nu s-a întâmplat. Acum să-și asume responsabilitatea și să suporte consecințele. Le-am mai transmis că până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcțiile din pasul Mestecăniș sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislației. În plus, mirosurile emanate care vor rezulta din procesul de fermentație vor afecta întreaga zonă pentru o perioadă îndelungată. Pentru noi, oamenii care trăim în această zonă defavorizată, va fi un adevărat dezastru ecologic. Au pus în pericol în mod conștient integritatea și sănătatea a circa 1.000 de oameni”, a mai spus Aristide Maxim.
Acesta a mai arătat că și accesul animalelor la pășuni a fost întrerupt după ce un canal imens a fost tăiat prin inima muntelui și va face imposibilă deplasarea vacilor și oilor. Aristide Maxim a arătat că de fapt întreaga zonă afectată de construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș este mai mare de 9 hectare, în realitate fiind vorba de alte 5 hectare care sunt pur și simplu scoase din uz, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani.
