E aproape o unanimitate în presa zisă și centrală asupra unei mustrări aduse campaniei pentru locale:
E plicticoasă.
Căutând izvorul acestei trageri de mânecă îl descoperi într-o ciudățenie:
Mustrarea pornește din urmărirea confruntării electorale la televizor.
În aceste condiții, observația sa ar trebui ajustată nițel:
Campania de la televizor e plicticoasă.
Și o dată ajunși aici cu judecata vom sesiza ca mustrarea e absurdă.
Pentru că o campanie pentru locale la televiziunile de la București nu poate fi decât plicticoasă.
Și nu numai plicticoasă, dar și contraproductivă.
Rezultatele scrutinului pentru locale vor depinde mai puțin de politica la Centru și de campania făcută la televizor și mai mult de alți factori, aproape toți ținând de situația din teritoriu.
Astfel, vor conta:
1) Capacitatea partidelor de a mobiliza electoratul din localități.
Asta înseamnă o importanță covârșitoare a structurilor din teritoriu.
2) Capacitatea partidelor de a avea drept candidați, primari care au făcut câte ceva.
Acest lucru va depinde de:
a) Disponibilitatea partidelor de a atrage primari buni în exercițiu. Ceea ce s-a și întâmplat în multe localități.
b) Forța partidelor de a asigura primarilor în exercițiu fonduri pentru realizarea unor obiective. PSD și PNL sunt avantajate din acest punct de vedere.
3) Acolo unde va funcționa votul negativ împotriva primarilor în exercițiu partidelor trebuia să descopere pe cei mai buni oameni din localitate.
Scrutinul pentru locale se schițează a nu mai fi unul politic, de tip pro sau contra unui partid în ansamblu.
Cu o singură condiție:
Ca Traian Băsescu să nu se implice violent în campanie de partea PD-L.
În acel moment, identificați cu Traian Băsescu, candidații PD-L vor fi supuși votului politic pro sau contra Băsescu.
Și având în vedere că votul negativ însuflețește de-a binelea electoratul, există pentru PD-L riscul ca să iasă la vot cu precădere electoratul anti-Băsescu.
A vrut asta domnul președinte când s-a manifestat drept chibiț electoral al lui Vasile Blaga?!
