Specialistul care a expertizat termopanele de la Cornu, urmărit penal pentru favorizarea lui Năstase

Un procuror DNA a anunțat ieri, la instanța supremă, că expertul Neculai Bănică, desemnat de instanța de fond să facă expertizarea termopanelor montate la casa de la Cornu a soților Năstase, a fost pus sub urmărire penală pentru favorizarea infractorului, pe motiv că și-a depășit atribuțiile.
Potrivit procurorului, Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a sesizat din oficiu în legătură cu presupuse fapte de corupție ce ar fi fost comise de Bănică.
Procurorul a explicat că acest specialist, deși instanța stabilise ca el să expertizeze strict termopanele casei de la Cornu, ar fi evaluat și tâmplăria de la o anexă ce îi aparținea sorei lui Adrian Năstase, Dana Barb.
Totodată, a menționat procurorul, Neculai Bănică ar fi apreciat eronat valoarea și caracteristice tehnice ale tâmplăriei.
Avocații lui Năstase au cerut judecătorilor să le pună la dispoziție documentul prezentat de procuror, astfel că instanța a suspendat temporar judecarea recursurilor din dosarul Zambaccian.
Contestațiile făcute de Adrian și Dana Năstase, precum și de ceilalți inculpați în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 în dosarul Zambaccian sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), format din vicepreședintele instanței supreme Ionuț Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminița Zglimbea și Cristina Rotaru.
Tot la termenul de luni al recursului din dosar, avocații soților Adrian și Dana Năstase l-au recuzat pe judecătorul Ionuț Matei, pe motiv că acesta s-a pronunțat în dosarul „Trofeul calității” și a stabilit o pedeapsă cu executare în cazul fostului premier.
Potrivit avocaților, Ionuț Matei a făcut parte dintr-un alt complet care l-a condamnat pe fostul premier, arătând că la acel moment s-a motivat că Adrian Năstase „reprezintă personificarea corupției din clasa politică românească”.
Un alt complet de cinci judecători de la ICCJ a respins cererea de recuzare a lui Ionuț Matei, acesta rămânând în continuare președintele completului care judecă recursul în dosarul Zambaccian.
Tot ieri, unul dintre martorii din dosar, Cristina Popa, a relatat în fața instanței modalitatea, în opinia sa ilegală, în care firma unde lucra a importat din China produsele ajunse la soții Năstase, pentru casele din Zambaccian și Cornu, ea afirmând că, de frică, nu a avut curaj să se opună.
La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soții Adrian și Dana Năstase au achiziționat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
Soția fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participație improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită și șantaj.
Fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanța a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societății comerciale împotriva scopurilor acesteia și o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participație improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanță, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentința va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistrați pentru dare de mită, spălare de bani și fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.
Sentința din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost contestată atât de inculpați, cât și de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.
În 5 mai 2010, Direcția Națională Anticorupție i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase și Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupție.
Procurorii DNA susțin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuții de coordonare a activității membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului și a altor persoane ce îndeplinesc funcții publice, cu atribuții de control în ce privește activitatea miniștrilor și atribuții de control asupra autorităților și instituțiilor publice centrale și locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct și prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
În 18 martie, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.