Specialiști din 11 țări europene care dețin păduri valoroase de fag s-au reunit la Suceava, în perioada 21 – 23 mai, în cadrul întâlnirii Comitetului de Management al siturilor din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.
Amplul evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor, s-a bucurat de un real succes, atât deplasările în teren, la două dintre cele mai spectaculoase situri UNESCO din județul Suceava – Codrii Seculari de la Slătioara și Mănăstirea Voroneț, cât și dezbaterile ulterioare, fiind apreciate de oaspeții de seamă, din Austria, Germania, Ucraina, Spania, Slovacia, Slovenia, Italia, Belgia, Bulgaria, Croația și România.
„Catedrala de lemn a naturii” și „Capela Sixtină a Estului”, vizitate de specialiști din 11 țări
Evenimentul care a adus la Suceava membrii Comitetului de Management al siturilor din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, dar și reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, precum și ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, a inclus și deplasări în teren, la două dintre cele mai spectaculoase situri UNESCO din județ – Codrii Seculari de la Slătioara, cunoscuți drept „Catedrala de lemn a naturii”, precum și Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”.
Ambele destinații i-au fermecat pe distinșii oaspeți, care vor deveni astfel ambasadori de seamă ai turismului în Bucovina.
Situația actuală și proiectele de viitor ale siturilor naturale UNESCO, dezbătute la Suceava
Cea mai importantă componentă a evenimentului internațional găzduit de județul Suceava a fost cea a dezbaterilor legate de administrarea zonelor tampon ale siturilor UNESCO, situația actuală a acestora și proiecte în derulare care se desfășoară în pădurile primare de fag.
Dezbaterile au debutat cu un mesaj de susținere al ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, referitor la siturile naturale UNESCO de pe teritoriul României.
„Dintre speciile de arbori întâlnite în pădurile Europei, fagul este una dintre cele mai răspândite, iar în România aceasta ocupă cea mai mare suprafață din fondul forestier național, majoritatea arboretelor fiind localizate în arcul Carpatic. […] Nu întâmplător întâlnirea de astăzi are loc în județul Suceava, deoarece aici avem unul din cele mai vechi exemple din România când o pădure este declarată ca arie protejată – Codrul secular Slătioara, în anul 1941 – și care actualmente este parte componentă a sitului UNESCO”, a spus Ioan Deneș, care i-a asigurat pe invitați de sprijinul total al ministerului pe care îl reprezintă. Acesta i-a avut alături pe doi suceveni cu funcții importante în ministerul pe care îl conduce – Daniel Coroamă, secretar de stat, și Ciprian Muscă, consilierul său – de care s-a arătat foarte mândru, pentru că a găsit oameni muncitori, cu o foarte bună pregătire profesională.
„Ne aflăm la Suceava, în regiunea istorică a Bucovinei, care are o însemnătate specială deoarece ne aflăm în ținutul fagilor – toponimia regiunii având la bază denumirea slavonă a fagului („buk”).
Fiind o specie atât de răspândită în peisajul forestier european, fagului i s-au dat nenumărate întrebuințări, pădurile de fag ajungând în prezent să asigure servicii ecosistemice indispensabile, cum ar fi cele de protecție împotriva eroziunii solului, atenuare a efectelor schimbărilor climatice și nu în ultimul rând sursă de produse lemnoase și nelemnoase pentru comunitățile locale din cuprinsul Munților Carpați”, a spus suceveanul Daniel Constantin Coroamă.
Acesta a apreciat faptul că printre activitățile agendei întâlnirii Reuniunii anuale a reprezentanților celor 12 state se află și „elaborarea unui ghid de subzonare a zonelor tampon, cât și metode posibile de compensare pentru comunitățile locale, acestea fiind aspecte esențiale ale sustenabilității pe termen lung a sitului natural”.
Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a fost de asemeni prezent la dezbaterile de la Suceava, avându-i alături pe profesioniștii suceveni Vasile Rusu, director economic al RNP, și Sorin Ciobanu, șeful Direcției Silvice Suceava.
Prefectul județului Suceava, Mirela Adomnicăi, s-a aflat de asemeni la prezidiu, în vreme ce printre specialiștii internaționali, de remarcat a fost și prezența invitaților Viktoria Hasler – Ministerul Federal pentru Sustenabilitate și Turism din Austria, dar și a lui Hanns Kirchmeir – ECCO Institute of Ecology din Austria.
Prima parte a discuțiilor tehnice a vizat trecerea în revistă a situației actuale a siturilor UNESCO, conform raportului anual depus de către reprezentanții țărilor participante.
Alte discuții specifice au fost pe teme precum „Situația curentă a solicitărilor UNESCO, rapoarte și pregătiri pentru a 43-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial”, „Ghiduri și declarație a Valorii Excepționale Universale”, „Procesul de extindere și pașii următori” sau „Aspecte privind finanțarea – proiecte actuale și viitoare și posibile metode de compensare”.
O temă de mare interes a fost delimitarea zonelor tampon, în situația în care acestea cuprind 10.000 – 50.000 de hectare. S-a adoptat în principiu o subzonare compusă dintr-o bandă în jurul siturilor UNESCO, cu o lățime de 50-100 metri, cu rol de protecție, respectiv o bandă exterioară cu rol de conservare a peisajului.
Extinderea listei siturilor naturale UNESCO ce cuprind păduri primare de fag a fost de asemenea luată în discuție, precum și o serie de proiecte actuale și viitoare.
La finalul discuțiilor a fost redactat draft-ul Documentului Strategic pentru siturile naturale UNESCO, precum și cel al Ghidului privind zonarea suprafețelor tampon pentru componentele UNESCO World Natural Heritage „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe“, și s-a discutat despre pregătirea celei de a 43-a Sesiuni A Comisiei Patrimoniului Mondial ce va avea loc în Baku, Azerbaijan, în perioada 30.06-10.07.2019.
Peste un sfert din totalul pădurilor valoroase de fag UNESCO din Europa se află în România
În România, fagul ocupă 32% din suprafața împădurită. Din acestea, opt situri cu o suprafață totală de 23.983 de hectare, cu o zonă tampon de 64.450 ha, au fost incluse în Patrimoniul Mondial al UNESCO în 2017, în cadrul unei inițiative europene, coordonată în România de Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.
Șapte din aceste situri, adică 98,6% din suprafață, sunt păduri proprietatea publică a statului și sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, pădurile multiseculare valoroase de fag din Izvoarele Nerei, parcurile naționale Domogled – Valea Cernei și Cheile Nerei – Beușnița, în Masivul Cozia din județul Vâlcea, Groșii Țibleșului și Strâmbu-Băiuț din județul Maramureș și Codrii Seculari Slătioara din județul Suceava, care ocupă o suprafață de circa 609 hectare, cu o zonă tampon de 429,4 hectare.
La nivel european, România a inclus peste un sfert din totalul pădurilor valoroase de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.
