Spanacul

Este un bun aliment ce asigură multe vitamine organismului, cât și o vedere mai ageră, mai bună a ochilor, iar pentru a micșora riscul bolilor cauzate de vârstă, precum și apariția bolilor sistemului ocular, medicii nutriționiști recomandă verdețurile. Datorită luteinei, care se afla în compunerea plantelor cu frunze verzi, precum și spanacul, consumul acestora crește starea de sănătate a ochilor, întrucât substanța protejează fața de efectele dăunătoare ale soarelui asupra ochilor, acționând ca un filtru solar. Deoarece organismul uman nu poate produce luteina, substanța nu poate fi asimilată decât prin consumul acestor alimente, cât mai frecvent.
Vinul alb
Este bun în tratamentul pentru cataractă. Se face un amestec de plante din 20 g sibur (burunița pentru dureri de ochi), 20 g ordolen (valeriană), 20 g mușețel, 10 g sporici (verbină) și 30 g flori de soc. Totul se amestecă bine, apoi cinci linguri rase de plante se opăresc cu o jumătate de litru de vin alb, care a fost încălzit până la limita de fierbere. Aburul este lăsat să acționeze asupra ochilor închiși, iar cel mai indicat este ca acest vin să se toarne într-o sticlă și să se pregătească de fiecare dată cu o cantitate mai mică de vin, fiind astfel mai bună și utilă o baie proaspătă de aburi.
Vin roșu si aloe
Persoanele care încearcă și doresc să se lase de băutură pot beneficia, conform medicinei tradiționale, de efectele benefice ale plantei de aloe. Într-un borcan se pune 1,5 kg de aloe tocată, în vârstă de 3-5 ani, la care se adaugă 2,5 kg miere de albine și 3,5 litri de vin roșu încălzit. Amestecul se lasă la macerat timp de cinci zile, iar în prima săptămâna de tratament se consumă câte o linguriță de preparat de trei ori pe zi, cu o oră înainte de masă. Începând cu a doua săptămână, cantitatea va crește la o lingură, înlocuind astfel lingurița. Cura durează trei săptămâni, iar în timpul tratamentului este contraindicat consumul de lapte și ouă.
Frunzele de nuc
Nucul este un arbore cu rădăcina pivotantă, puternic ramificată lateral, tulpina înaltă de până la 30 m, scoarța este netedă, cenușie, iar coroana strânsă atunci când crește în masiv și largă – globuloasă când crește solitar. Înflorește în luna mai, fructele au un aspect globulos, prezintă un înveliș cărnos de culoare verde care crapă când ajunge la maturitate și eliberează nuca ce poartă în interior sămânța comestibilă. Produsele vegetale utilizate în scop terapeutic sunt frunzele recoltate în lunile mai-iunie, ele conținând: tanin, vitamina C, clorofilă, săruri minerale, inazitol, acizi organici, ulei esențial etc.
Proprietăți și recomandări
Arborele are proprietăți hipotensive, hipoglicemiante, calmante, antiinflamatorii, hemostatice, antiseptice, depurative, antisudorifice, fiind recomandat în boli precum diabetul zaharat, candidoza, litiaza renală, ateroscleroza, infecții strepto și stafilococice, intoxicații cu mercur. Se recomandă utilizarea acestuia și pentru combaterea secreției excesive a glandelor sudoripare, eczemelor acute, viermilor intestinali și diareei.
Mod de folosire
Intern
Se folosește sub formă de infuzie preparată dintr-o linguriță cu frunze de nuc adăugate la 200 ml apă clocotită și zilnic se consuma două căni din acest ceai.
Extern
Sub formă de decoct obținut din trei linguri de frunze de nuc adăugate la 250 ml apă. Se fierbe timp de 10 minute, dar se poate prepara și o infuzie din patru linguri de frunze de nuc la 200 ml apă clocotită. Cu aceste soluții se face gargară sau se inhalează în stări gripale, se spală local eczemele sau se toarnă în apa de baie a copiilor, chiar și a adulților.
Sursa www.terapii-naturiste.evonet.ro