Șpaga de la Siret nu era „accidentală”, ci un „proces coordonat”

Luarea de mită de la PTF Siret nu este sporadică, accidentală, ci este un proces coordonat, organizat ierarhic în care fiecare își are rolul stabilit, își cunoaște și își asumă riscul și totodată își primește recompensa în măsura contribuției la comiterea faptei, notează Curtea de Apel București.
Potrivit Mediafax, în ședința de vineri, când s-a solicitat arestarea acestora, procurorul a susținut că inculpații au comis, în concurs, infracțiuni grave, prima, o infracțiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracțiune continuată, de corupție cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracțiuni grave, ci și cauze de agravare.
În acest context, lipsa unei reacții prompte, viguroase a instituțiilor statului față de astfel de fapte grave – care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice – generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulțumire socială și poate fi percepută de cetățeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a rețelelor de crimă organizată, a folosirii autorităților publice pentru îmbogățiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, a susținut procurorul Direcției Naționale Anticorupție, potrivit motivării instanței.
Activitatea la PTF Siret, o sursă constantă de venituri ilicite
În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvența și caracterul lor repetitiv, din calitatea de polițiști de frontieră, din colaborarea dintre șefi și subalternii lor în săvârșirea infracțiunilor de corupție.
„Inculpații sunt învestiți cu exercițiul autorității publice, ceea ce face ca activitatea lor infracțională să fie de o mare gravitate și de un ridicat pericol social, prin potențialul de discreditare și prin neîncrederea cetățenilor în această instituție a statului. Pericolul social concret mai rezultă și din faptul că inculpații și-au traficat atribuțiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate și, implicit, în funcțiile pe care le dețin ar aduce o gravă atingere desfășurării activității PTF Siret”, a mai spus procurorul.
În opinia acestuia, relevant este și faptul că, din întreaga activitate infracțională a inculpaților, rezultă că aceștia, în deplină cunoștință de cauză, s-au asociat în vederea desfășurării de activități ilicite, respectiv traficarea funcției în scopul dobândirii de bani și bunuri necuvenite.
Ilegalitățile vizează perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011
În decizia de arestare a celor primului lot de 15 polițiști de frontieră, judecătorul Curții de Apel București arată că inculpații, în calitate de lucrători de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret, județul Suceava, în baza unei înțelegeri prealabile, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani și bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind controlul de frontieră și a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general țigări din Ucraina) peste limita legală admisă, faptă încadrată în disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, precum și faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu și au acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obține beneficii materiale și financiare, faptă încadrată în disp. art. 7 din Legea 39/2003.
„Analizând ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază că măsura arestării preventive funcționează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situații de natură să pună în pericol eficienta desfășurare a procesului penal. Ca instituție a dreptului procesual penal arestarea preventivă este pusă la dispoziția organelor judiciare penale și constă în privarea de libertate a unei persoane, aceasta fiind determinată de condițiile și împrejurările în care se desfășoară procesul penal. Scopul acestei măsuri îl constituie realizarea cadrului optim pentru desfășurarea în bune condiții a activității procesuale, potrivit scopurilor procesului penal”, explică instanța.
În speță, spune sursa citată, pericolul social potențial se apreciază și în raport cu reacția opiniei publice, rezonanța faptelor de care sunt învinuiți inculpații, comportamentul inculpaților, ținându-se seama de funcțiile pe care aceștia le ocupau la momentul respectiv.
Primele recursuri, amânate pentru astăzi
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru astăzi judecarea contestațiilor primilor 15 arestați în cazul de corupție de la PTF Siret, după ce avocații unora dintre aceștia au cerut un nou termen pentru a avea timp să studiere materialul de urmărire penală și încheierea prin care s-a dispus arestarea.
Polițiștii de frontieră Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocilă, Elena Cosic, Andrei Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin, Vasile Secrier, Constantin Doru Andrișan, Virgil Jităriuc, Adrian Holca, Daniel Grigoraș, Toader Ilieși, Cristian Filipoaia și Vasile Ovidiu Sasu au fost arestați, vineri, de către un judecător al Curții de Apel București.
Cei 15 au făcut recurs împotriva acestei decizii, iar contestațiile lor trebuiau să fie judecate luni, la instanța supremă.
Avocații lui Andrei Ciobanu și al Elenei Cosmicius au cerut instanței supreme un nou termen, arătând că nu au avut suficient timp la dispoziție pentru a studia cele 22 de volume de urmărire penală ale procurorilor și nici încheierea instanței prin care s-a dispus arestarea clienților lor.
Procurorul DNA a fost de acord cu această cerere, cu condiția ca procesul să se reia tot în cursul zilei de luni.
După scurte deliberări, instanța a decis ca recursurile celor 15 să fie judecate azi dimineață, de la ora 10.00.
Și ceilalți 44 de inculpați în cazul de corupție de la Vama Siret au contestat deciziile de arestare preventivă, dar dosarele care-i privesc nu ajunseseră la instanța supremă până ieri după-amiază.