Spada descoperită într-o pădure dintre localitățile Râșca și Mălini va completa colecția de arme medievale a Muzeului Bucovinei

Spada descoperită întâmplător, cu câteva zile în urmă, într-o pădure dintre localitățile Râșca și Mălini, va completa colecția de arme medievale a Muzeului Bucovinei.
„Spada de două mâini” a fost făcută în atelierele armurierilor din „statele germane sau din Transilvania”
Spada, găsită de silvicultorul Mihai Băieșu, a fost preluată ieri, pe bază de proces-verbal, de la Direcția pentru Cultură Suceava, urmând a fi expertizată pentru datare și pentru stabilirea valorii în vederea achiziționării pentru patrimoniul muzeal.
Ceea ce se cuvine subliniat este că piesa, așa cum spune directorul Muzeului Bucovinei, dr. Constantin-Emil Ursu, „nu se încadrează în categoria descoperirilor deosebite”.
Dr. Constantin-Emil Ursu susține că „spada de două mâini” (nu „sabia”, așa cum a fost semnalată inițial) este de „model vestic”, fiind făcută în atelierele armurierilor din „statele germane sau din Transilvania”.
Consultând lucrarea „Spada și sabia medievală în Transilvania și Banat (sec. IX – XIV)”, care poartă semnătura dr. Zeno-Karl Pinter, spada este asemănătoare cu o piesă datată de expertul clujean din sec. XIII.
Spada este însă un model care a fost utilizat până în sec. XVII și abia după expertizare va putea fi corect datată.
În patrimoniul muzeului sucevean spada va fi „singurul exemplar întreg”, celelalte fiind fragmentate
Lama cu două tăișuri este destul de deteriorată, mâncată de rugină, dar, așa cum a spus dr. Constantin-Emil Ursu, „poate fi restaurată”.
În stadiul actual, pe lama spadei nu se observă nici o inscripționare, dar nu este exclus ca la restaurare să iasă la iveală și un marcaj.
Cu o lungime de 108 cm și lama cu două tăișuri lată de 4,5 cm, spada nu are găuri pentru nituri pe porțiunea mânerului, pentru plăsele din lemn sau din os, ceea ce înseamnă că mânerul a avut o înfășurare cu fir metalic, care a fost distrusă de rugină.
Atât directorul Muzeului Bucovinei, cât și directorul adjunct al instituției, dr. Ioan Mareș, susțin că trebuie cercetat și locul descoperirii, întrucât s-ar putea găsi și alte elemente care ar putea oferi informații suplimentare.
Dr. Ioan Mareș, care apreciază că spada datează aproximativ din anul 1550, a remarcat faptul că „fierul din care este făcută este de bună calitate”, dacă se prezintă astfel după ce a fost îngropată mai bine de patru secole și jumătate.
În patrimoniul muzeului sucevean spada va fi „singurul exemplar întreg” din perioada medievală, celelalte piese fiind fragmentate.