Dacă mi se îngăduie să translez un termen din tăriile filosofiei în lumea noastră cea de toate zilele, directă și concretă, atunci aș aminti (simplificând cât se poate) de aporie, definită încă din antichitate drept „problemă grea sau imposibil de rezolvat”. Ar avea câteva subdefiniții arborescente, precum și o diferență notabilă între aporia propriu-zisă și cea retorică, da-i destulă pentru totală dumirire recurgerea la limpedele etimon grec: aporia – „cale fără ieșire, impas” – taman situația în care omenirea-i scufundată până-n gât acum.
Trump are dreptate: „discuțiile cu Putin nu duc la nicăieri”. O rezolvare politico-diplomatică este mai mult decât iluzorie, cea militară, ori unde s-ar spera că ajung ucrainenii, o va poticni la un moment dat stavila nucleară putinistă – urmată de cuvenita ripostă a adversarului. Mai direct spus, coboară noaptea atomică. Lui Putin îi este absolut imposibil să dea înapoi, Zelenski n-are nici de ce și nici cum s-o facă.
Zenon din Eleea, primul care a deslușit convingător aporia, a arătat printr-unul dintre vestitele sale paradoxuri că Achille nu va ajunge niciodată din urmă broasca țestoasă, indiferent de handicapul oferit reptilei. Aidoma, Putin nu va izbuti să-l copleșească definitiv pe Zelenski, căruia îi rămâne mereu la îndemână barem pragul dureros al minimei rezistențe. Geaba întâlniri în Alaska, firească anularea celei din Ungaria, inutil tărăboiul propagandistic, am ajuns într-o aporie și-atât: asta e!
Pe de altă parte, câtă vreme unele definiții ale aporiei conțin și un sau ambiguu („problemă grea sau imposibil de rezolvat”), se ivește o nesiguranță conceptuală: dacă aporia ar fi cumva rezolvabilă, atunci își pierde tot hazul dilematic – situații grave afli la tot pasul, flagrant insolvabile teoretic, rar. Conceptul în sine devine cel puțin discutabil: aporia, tratată de clasici ca inflexibil „impas”, este miruită cu îngăduința soluționării. Unele definiții așază în prim-plan rezolvabilul, greu, dar, zice-se, nu imposibil, altele, irezolvabilul, afișat sub semnul unui autoritar dixit! În situația în care ne aflăm, de-ar fi să alegem, fără îndoială că am prefera geana de lumină: situația generală explozivă nu poate dăinui în veci, totul se va remedia cândva, cumva, așa că luăm din aporie jumătatea care ne convine. Când, și mai ales în favoarea cui se vor tranșa neliniștile noastre, va hotărî cel care le știe și le orânduiește pe toate.
*
Vorbirea lui Putin, monotonă, egală, în eternă sotto voce de bunic ce-și sfătuiește blând nepoții, are ceva artificios, părând izvodită de o tastă IA rămasă uitată pe not disturb: nici o umbră de îndoială, nici un accent, nici o abatere din cadru, nici o adiere de empatie nu intersectează comunicarea rece, inflexibilă și foarte greu de imitat. Iar dacă e să ai sosii – și-s semne clare că Putin le utilizează – „cuiul lui Pepelea” rămâne vorbirea: o ureche o mai îndrepți la machiaj, o meșă, la perucherie, un rid îl ascunzi sau îl pui în evidență cu niscaiva fond de ten, gestica și mersul le înveți buchisind la bandă, dar vorbirea, greu. Computerul știe s-o recompună minuțios, cu exactitate mecanică, dar fără însemnul unic, misterios și tonic propriu numai umanului. Oricum, chiar dacă știința a demonstrat că șansa identității perfecte este mai mică de 1 la trei triliarde (nici nu știu cum să-mi imaginez astfel de sumă!), deci, practic, sosii cu aspect identic n-au cum exista, ochiul uman, insuficient de perfect, acceptă să valideze asemănări mai mult sau mai puțin aproximative, și doar aparatura de vârf poate îngădui indicii asupra aparentei identități – nu însă și depline certitudini.
Sigur că una-i să fie înlocuită pe șest Penelope Cruz cu Ana de la Riguera, ori Demi Moore cu Jenifer Connely, cum l-a Hollywood s-a mai întâmplat, și alta-i rezonanța înlocuirii unui șef de stat cu o sosie inertă. Putin se spune că are vreo cinci. Stalin avusese patru. Ultimul, Felix Dudaev, de meserie dansator și iluzionist, a murit de curând, la 102 ani. În câteva momente nesemnificative, l-a înlocuit pe Stalin în timpul Conferinței de la Ialta! Și Ceaușescu ar fi avut o sosie: colonelul de securitate Burlacu. Hitler a utilizat cel puțin una: sigur, pe Gustav Weler. Sosia nord-coreeanului Kim Jong-il a jucat rolul marelui său șef într-un lung-metraj „de casă”. La identități false au recurs și Saddam, Gaddafi, Mubarak. În cazul ultimului, unele surse afirmă că, de fapt, ar fi murit în 2004, la o operație în Germania, iar copiii și soața, de conivență cu autoritățile germane și israeliene (?), au ascuns decesul, spre a instala în locul mai marelui Egiptului sosia unui actoraș oarecare. Cam greu de crezut, Mubarak a murit în 2020 – cine a condus țara atâția ani, având parte apoi și de funeralii naționale, actorul impostor?
Specialiștii japonezi în recunoaștere facială au constatat că Putin a participat în persoană la parada militară (Piața Roșie, 2023), da-i deloc sigur că a traversat podul Crimeii în 2022: similitudinea detectată nu trecea de 53%. La Moscova, adevăratul Putin discută în persoană cu miniștrii săi, dar studenților Academiei Lomonosov le-a trimis o sosie, ca și la vizita de la Mariupol (bărbia „țarului” era prea înclinată, coafură îmbătrânită și neconformă ș.a.), ori la înmormântarea președintelui de la Ufa, unde ar fi rostit la tv un scurt text funebru.
De regulă, sosia este „mută”, vorbirea fiind prea repede trădătoare, și când, rar, i se îngăduie accesul la microfon, cele câteva fraze sunt evident învățate temeinic pe de rost. Dar ce spune însuși Putin despre utilizarea sosiilor? Evident, nici nu poate fi vorba de așa ceva! „A fost exprimată o idee, dar am refuzat să folosesc dubluri.” Șeful FSB este mai direct: „Toate speculațiile pe acest subiect sunt mituri și aiureli.” Dar cum cele declarate de Moscova se cuvin mai degrabă întoarse pe dos (nu-i război, ci „operațiune specială”, ucrainenii sunt atacatorii, copiii răpiți din Ucraina „au fost salvați” ș.m.a.) înainte de orice suntem obligați să tratăm fiecare apariție a lui Putin sub semnul îndoielii – o fi chiar el în persoană? Din acest punct de vedere, noi, românii, suntem net avantajați: cu siguranță, niciodată nu se va putea afla o sosie pentru Nicușor.
