Sorj Chalandon: „Al patrulea zid”

O carte de o forță rară, în care arta transcende, fie și pentru o clipă, realitatea războiului și a urii. „Al patrulea zid”, roman nominalizat la Premiul Goncourt în 2013, i-a adus lui Sorj Chalandon două premii importante: Premiul Goncourt des lyceens și Premiul Liste Goncourt – le Choix Roumain.
„Al patrulea zid” este un roman despre „violența ca semn al slăbiciunii“, cum ar spune unul dintre personajele-cheie, regizorul grec Samuel Akounis, militant împotriva coloneilor în țara sa și apoi refugiat la Paris. O pledoarie implicită împotriva violenței cunoscute de când lumea, de la povestea Antigonei, de pildă, Antigona lui Sofocle, dar și a lui Jean Anouilh. Pentru a îndeplini ultima dorință a prietenului său Sam, Georges, studentul uluit de lumea în care trăiește, sfâșiat între tradiție, revoluție și datorie, încearcă să pună în scenă piesa lui Jean Anouilh într-un teatru deloc convențional: teatrul de război din Beirutul anului 1982, în care devine la rându-i actor. Rămânem însă, chiar și după încheierea acestei cutremurătoare povești, cu o întrebare: Antigona cine este? Doar preafrumoasa palestiniană Imane, unul câte unul, actorii imposibilului spectacol printre ruinele Beirutului, Georges ori fiecare personaj al tragediei de pe țărmurile Mediteranei?
Sursa: www.libris.ro