Sorin Ovidiu Vîntu a fost dus, ieri seară, în arest cu o mașină a Poliției, în urma deciziei instanței de arestare preventivă pentru 29 de zile în dosarul în care este cercetat pentru delapidarea Petrom Service și spălare de bani.
El a fost adus de polițiști în arest pentru că a plecat de la instanță înaintea pronunțării deciziei de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Ordonanța de reținere emisă de procurori pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu a expirat cu aproape o oră și jumătate înaintea pronunțării deciziei, astfel că el a plecat de la instanță declarând că așteaptă acasă hotărârea magistraților.
Instanța Tribunalului București a decis, ieri, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca, precum și a celorlalte opt persoane acuzate de delapidarea Petrom Service.
Decizia a fost contestată de acuzați, recursul urmând să se judece la Curtea de Apel București.
După pronunțarea deciziei instanței Tribunalului București, cei nouă acuzați rămași în sala de judecată în așteptarea hotărârii au fost duși în arestul Poliției Capitalei.
Dosar stufos
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i-au reținut în acest dosar pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Șupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Brașoveanu și Ioan Bohâlțeanu, acuzațiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare și spălare a banilor.
Procurorii au mai dispus față de Rino Graziano Raicovich, cercetat în același dosar, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Propunerea de arestare preventivă a celor zece a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea Petrom Service SA în insolvență și existența unor datorii bugetare de aproximativ 100 de milioane de euro, împrejurări ce conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social și economic actual și modul acut în care categorii largi de populație resimt lipsa resurselor bugetare, au stabilit procurorii Parchetului instanței supreme.
De asemenea, numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, prin faptele inculpaților, aproximativ 72.000 de membri ai Asociației Salariaților din SNP Petrom SA și 7.000 de acționari persoane fizice, cu o condiție materială modestă, la care se adaugă sursele limitate de informații pentru acestea și faptul că nu își puteau exercita drepturile în deplină cunoștință de cauză constituie motive temeinice, care probează gravitatea faptelor și justifică luarea măsurii arestare preventive.
Procurorii își motivează propunerea de arestare preventivă și pe argumentul legat de reacția publică, în raport cu acuzațiile grave legate de prejudicierea patrimoniului a zeci de mii de persoane și bugetul consolidat al statului.
„Aceste acuzații dovedesc vătămarea climatului social și impun cu necesitate un răspuns ferm al autorității judiciare. Aceasta, deoarece lăsarea în libertate inculpaților poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului și temerea că veniturile lor nu mai pot fi protejate, urmare unor fapte de același gen”, mai arată procurorii în propunerea de arestare preventivă a celor zece acuzați.
Infracțiuni
Pe de altă parte, infracțiunile de delapidare în formă calificată și de spălare de bani, prin natura lor și prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracțional și limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacție de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situație privarea de libertate se justifică, mai susțin anchetatorii.
În plus, caracterul transnațional al operațiunilor financiare desfășurate de inculpați a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaționale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalități, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârșirii faptelor până la momentul la care au fost obținute date temeinice cu privire la participarea inculpaților. Astfel, unele dintre autoritățile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internațională în luna iulie 2011, iar ultimele relații comunicate de alte autorități judiciare au fost transmise la sfârșitul lunii octombrie 2011.
„Modul de operare al inculpaților denotă specializare și o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare și tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracțiuni comise de aceiași inculpați în modalități similare. Din probele cauzei rezultă că inculpații dețin numeroase companii și conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpații aflați în stare de libertate”, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reținute în dosarul Petrom Service.
Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a Petrom Service a dus la prejudicierea societății cu suma de 83.163.165 de euro și afectarea a 72.000 membri ai Asociației Salariaților, care, în calitate de acționari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităților frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acțiunilor.
Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petrom Service a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane și extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinație de hotel, restaurante, alte spații comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcațiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.
