Sorin Ovidiu Vântu, achitat în dosarul privind constituirea BID

Tribunalul București a decis, marți, achitarea lui Sorin Ovidiu Vântu pentru fals în declarații și uz de fals în dosarul privind constituirea Băncii Internaționale de Dezvoltare (BID), decizia putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. Instanța Tribunalului București a admis contestația lui Sorin Ovidiu Vântu la decizia Judecătoriei Sectorului 1 de condamnare la doi ani de închisoare în dosarul BID și l-a achitat pentru fals în declarații și uz de fals. Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.
La ultimul termen al procesului, din 4 noiembrie, avocații omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu au cerut Tribunalului București achitarea clientului lor pentru fals și uz de fals, în timp ce procurorul a solicitat să se constate prescripția faptelor în dosarul înființării Băncii Internaționale de Dezvoltare (BID).
Avocații lui Sorin Ovidiu Vântu au susținut în fața instanței că banii cu care clientul lor a participat la capitalul de constituire a Băncii Internaționale de Dezvoltare (BID) erau ai lui și că Nicolae Popa nu a făcut nimic altceva decât să îi returneze.
Procurorul a cerut instanței să constate intervenția prescripției pentru ambele fapte și nu achitarea omului de afaceri, așa cum s-a cerut de către avocați.
Tribunalul București a renunțat la audierea lui Nicolae Popa, constatând că nu poate fi găsit. În 7 octombrie s-au făcut adrese la Poliția de Frontieră, Consiliul Local și alte instituții pentru a afla unde se află Nicolae Popa (fostul director general al grupului de firme Gelsor) și dacă încă mai este în viață.
În 3 iunie, Tribunalul București a dispus repunerea pe rol a procesului în care Sorin Ovidiu Vântu este judecat pentru modul de constituire a Băncii Internaționale de Dezvoltare.
În 2005, Judecătoria Sectorului 1 București l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la trei ani de închisoare în dosarul BID. Omul de afaceri a făcut apel, Tribunalul București hotărând trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 1.
Dosarul a stat la această instanță aproape doi ani, din cauza invocării mai multor probleme procedurale de către avocați, a formulării unor cereri de recuzare sau de strămutare, precum excepții de neconstituționalitate.
În final, în urmă cu un an, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat încă o dată de Judecătoria sectorului 1 la doi ani de detenție în dosarul BID și la plata a 150.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța a constatat atunci că infracțiunea de fals în declarații s-a prescris, condamnându-l pe Vântu pentru uz de fals la doi ani de închisoare în regim de detenție. De asemenea, instanța a dispus anularea tuturor actelor considerate false în constituirea BID și care ar fi avut efecte juridice, precum și la plata a 150.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Vântu a atacat cu apel această decizie. După mai multe amânări, în aprilie anul trecut această instanță a decis suspendarea cauzei, pentru ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la mai multe excepții invocate în cauză de-a lungul timpului. Curtea Constituțională a decis că excepțiile nu sunt întemeiate și a întors dosarul la Tribunalul București.
În dosarul BID, Sorin Ovidiu Vântu a fost acuzat de fals în declarații și uz de fals, întrucât, pentru a dobândi calitatea de acționar majoritar, în momentul constituirii băncii ar fi declarat în fals că sumele aduse drept aport la capitalul social sunt venituri personale și nu credit, contrar prevederilor Legii 58/1998 privind activitatea bancară.
Potrivit anchetatorilor, Vântu ar fi declarat că va contribui cu banii lui la capitalul acestei bănci, dar ar fi folosit sume pe care i le-ar fi pus la dispoziție Nicolae Popa.
La rândul său, Ioana Maria Vlas – fostul administrator al SOV Invest și martor în dosar – a declarat că nu știe nimic despre modul de constituire a BID, dar a susținut că Vântu nu a avut carnet de investitor la această bancă. Totodată, Vlas a declarat că banii pentru constituirea BID au fost ai investitorilor FNI. Ea l-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vântu că a trimis ilegal cererile de răscumpărare a banilor depuși la FNI pe carnetele lui Nicolae Popa, fostul director general al grupului de firme Gelsor, în condițiile în care omul de afaceri nu era titular al acestor acte.