Șoriceii regizorului Spielberg

Artiștii adevărați rămân toată viața niște copii. Așa este titanul Steven Spielberg, care pe lângă filmele sale grave a creat și câteva pelicule cu… desene animate. Dar nu desene animate simple, ci desene animate muzicale. Memorabil este „An american tail”, care datează din anul 1986.
Este povestea unui șoricel delicat, care emigrează cu familia din Rusia țaristă în America, pentru că tatăl său, un talentat muzician, a auzit că acolo nu sunt pisici. „În America nu sunt pisici, / Iar străzile sunt pline cu brânză”, sună ademenitor refrenul emigrației.
În Rusia țaristă, mai precis în orașul Minsk, pisicile care le mâncaseră sufletul sunt din rasa celor cazace, fiind evidentă aluzia regizorului evreu la raidurile cazacilor, temuți pentru antisemitismul lor sângeros. Nu întâmplător familia de șoareci se numește… Mousewitz.
Din păcate pentru familia șoricelului, în America sunt pisici și încă unele fără scrupule, cu gheare foarte ascuțite, folosite pentru a se umple de dolari. Se vede că în America până și pisicile sunt americane. Vorba lui Maxim Gorki: „În China toți locuitorii sunt chinezi și chiar și împăratul tot chinez este”.
Vă recomand cu multă căldură filmul, care poate fi vizionat fără probleme pe net. Unele scene te distrează, altele îți înmoaie sufletul. Râzi și plângi. Asta înseamnă să te confrunți cu opera unui adevărat artist. Ca o notă în plus de atracție, una din vocile filmului aparține unuia din actorii mari ai lumii, Cristopher Plummer.
Creația lui Spielberg mai are marele merit că a lansat un cântec superb, cântat de șoricelul Feivel împreună cu surioara lui, șoricuța Tania. Cântecul se numește „Somewhere, out there” și a făcut o carieră de sine stătătoare, independentă de film. Dacă vreți să-mi faceți o plăcere, ascultați-l pe youtube. Îl găsiți în interpretarea Lindei Ronstatd, în duet cu James Ingram.
Eu cam asta am avut astăzi de zis. Să mai uităm puțin de lumea atât de urâtă în care trăim.
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.