Sondaj de opinie în rândul doctorilor suceveni privind acțiunile de protest propuse de Colegiul Medicilor din România

Cei 900 de medici din județul Suceava au primit în cursul zilei de vineri chestionare pentru a-și exprima punctul de vedere privind acțiunile de protest propuse de Colegiul Medicilor din România (CMR). Anunțul a fost făcut ieri, de secretarul Colegiului Județean al Medicilor (CJM) Suceava, dr. Irina Badrajan, care a informat că doctorii au timp până la sfârșitul lunii pentru a-și spune părerea cu privire la mișcările revendicative ce ar putea avea loc din luna august.
„Derulăm un program de investigare a opiniei membrilor colegiului cu privire la situația de criză a sistemului sanitar românesc și a declinului cauzat de subfinanțarea cronică și legislația inadecvată. Acțiunea este în concordanță cu inițiativa Colegiului Medicilor din România și se desfășoară în toate județele. Medicii suceveni sunt invitați să completeze și să returneze un chestionar la adresa de e-mail sau numărul de fax al Colegiului”, a arătat dr. Irina Badrajan.
Luna trecută, Colegiul Medicilor din România a solicitat guvernanților o rectificare bugetară „pozitivă și suficientă” pentru Sănătate, care să permită funcționarea corespunzătoare a sistemului sanitar, amenințând cu acțiuni de protest în cazul în care solicitările formulate de Adunarea Generală a CMR, în urmă cu un an, nu vor fi soluționate.
Medicii: orele suplimentare și dăruirea nu pot compensa problemele apărute în sistem din cauza subfinanțării
Într-o conferință de presă, președintele Colegiului Județean al Medicilor Suceava, dr. Sorin Hîncu, a explicat că sărăcia din sistemul sanitar nu poate duce la un act medical de calitate, în ciuda orelor suplimentare lucrate de medici și a dăruirii angajaților din Sănătate, care nu pot compensa problemele apărute în sistem din cauza lipsei de bani.
„Bugetul Sănătății din acest an este mai mic cu 18% decât cel din 2012, având în vedere că din acest buget s-au alocat fonduri pentru plata arieratelor”, a subliniat dr. Sorin Hîncu.
Pentru mișcările revendicative preconizate a avea loc din luna august, președintele CJM Suceava a cerut și sprijinul pacienților, arătând că principalul scop al acestor acțiuni nu este salarizarea personalului medico-sanitar, ci criza din Sănătate, care generează nemulțumire și în rândul populației.
Dr. Sorin Hîncu și-a exprimat speranța că revendicările medicilor vor fi soluționate, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să blocheze activitatea din sistem prin grevă generală sau demisii în bloc.
Medicii și ceilalți angajați din Sănătate amenință din august cu proteste ce pot merge până la grevă generală și demisii, din cauza proastei remunerări, a condițiilor grele de lucru, a lipsei de recunoaștere și respect pentru importanța activității prestate.Protestatariisusțin că s-au săturat de promisiuni fără nici un rezultat, reclamândîn primul rând salariile mici – echivalentul a 200 de euro pe lună pentru un rezident și respectiv 500 de euro în cazul unui specialist – stresul și suprasolicitarea la locul de muncă, la care se adaugă modul în care personalul din sistem este tratat de autorități.
Mișcările revendicative vor începe cu acțiuni simple și vor continua cu măsuri mai dure, cu impact puternic
Medicii s-au constituit într-o alianță din care fac deja parte – pe lângă Colegiul Medicilor din România – Camera Federativă a Medicilor, Federația Sanitas, Colegiul Medicilor Dentiști din România și Asociațiile Medicilor Rezidenți. Protestatarii au întocmit și un calendar al viitoarelor acțiuni revendicative pe care spun că nu vor ezita să-l pună în practică dacă solicitările nu le vor fi luate în calcul de guvernanți. Mișcările revendicative vor fi gradate și vor cuprinde adunări de analiză și protest privind starea sistemului de sănătate la nivel județean – în luna august, marșuri de protest și pichetări – în luna septembrie, proteste pe legea conflictelor de muncă – în luna octombrie și demisia în bloc – în luna noiembrie.
România le oferă medicilor cele mai mici salarii din toată Europa. Statisticile arată că, numai anul acesta, 3.000 de medici români au ales să lucreze peste hotare, cu 30% mai mulți decât anul trecut.