Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a derulat, în iulie, un sondaj în județele Constanța și Bârlad, unde compania americană Chevron caută gaze de șist, din care a reieșit că peste 60% dintre cei intervievați sunt slab informați în legătură cu acest tip de resursă.
„Peste 60% dintre cei intervievați susțin că sunt slab informați cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenționale – gaze de șist, la activitățile de explorare și exploatare, avantaje și dezavantaje”, potrivit unui comunicat al ANRM.
Sondajul a fost realizat în zonele în care sunt situate perimetrele cu potențial de gaze de șist, respectiv județul Constanța (orașul Constanța și comunele Costinești și Limanu) și județul Vaslui (Bârlad și comunele Iana, Pungești, Ștefan cel Mare și Băcești).
În ambele zone s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările inițiale sunt direct lucrări de exploatare.
De asemenea, peste 50% din cei intervievați au firmat că nu știu care este durata etapei de explorare (între 3 și 5 ani) în urma căreia se stabilește dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective.
Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj au spus că nu știu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% au afirmat că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebați care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că nu știu.
Un procent de 47% susține că nu a existat o informare corectă până în acest moment în spațiul public.
În ceea ce privește sursele de informare, aproximativ jumătate dintre cei intervievați consideră că Primăria ar trebui să informeze cetățenii cu privire la activitățile care vizează explorarea. Următoarele instituții menționate sunt Guvernul și Agenția Națională pentru Resurse Minerale. În opinia celor care au răspuns sondajului, experții din cadrul ANRM ar fi cei mai în măsură să informeze corect despre gazele de șist.
Sondajul face parte din campania de informare și dezbatere publică pe tema gazelor de șist realizată de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene, în perioada iulie-noiembrie 2013.
Industria gazelor de șist este contestată de activiștii de mediu, care susțin că accesarea zăcămintelor, mai greu de extras față de zăcămintele tradiționale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanțe chimice.
România se situează pe locul al treilea în Europa după rezervele recuperabile de haze de șist, după Polonia și Franța. Această cantitate ar putea să acopere consumul național de gaze pentru 100 de ani.
În România, compania americană Chevron a obținut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj și explorare a gazelor de șist în trei zone din județul Vaslui. Chevron mai deține concesiuni și în Dobrogea.
Chevron intenționează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puț de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui și va iniția studii seismice pentru cele trei perimetre din județul Constanța.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există „niciun fel de risc” pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de șist și că „pozițiile” exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt „în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de șist, nu de explorare”.
În județul Vaslui, Prefectura a dat în judecată 11 consilii locale care au refuzat să revoce hotărâri de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist pe teritoriul unor comune.
Deciziile Consiliile Locale au luate acele decizii după ce Consiliul Județean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 și ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de șist în trei perimetre din județul Vaslui, respectiv Păltiniș (Băcești), Popeni (Găgești) și Siliștea (Pungești).
