Așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, iazurile de la Fălticeni devin iarna un adevărat paradis al păsărilor sălbatice, prin prezența lebedelor. Copii însoțiți de părinți sau bunici stau aproape în fiecare zi pe podul ce leagă suburbia Țarna Mare de Fălticeni sau pe cel de la ieșirea din oraș spre Suceava și admiră cum șapte, respectiv 54 de lebede, cu penaj alb curat, ciocul negru cu baza galbenă, prezintă adevărate spectacole pe cele două iazuri alături de multe rațe sălbatice care se bălăcesc pe lângă lebede. Zona de la podul Sucevei este frecventată atât de fălticeneni, cât și de participanții la traficul rutier care opresc mașinile și privesc zeci de minute cum frumoasele zburătoare fac scufundări și se plimbă de la un mal la altul.
Explicația specialiștilor Prezența lebedelor în zona celor două poduri care fac legătura între iazurile de pe Șomuz este explicată de specialiști prin faptul că apa curge în permanență, iar din cauza deversoarelor, peștele este ademenit spre aceste locuri, în căutare de oxigen, devenind astfel hrană pentru lebede.
Conform muzeografului șef de la Muzeul Apelor “Mihai Băcescu”, lebăda de iarnă Cygnus Cygnus, care apare și pe iazurile din Fălticeni în fiecare iarnă, este o pasăre de pasaj în Delta Dunării și Marea Neagră, dar și pe unele iazuri, unde este oaspete din februarie până în martie, unde vine, în iernile foarte friguroase, din țările în care iernează. Aria de răspândire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei și până în Kamceatka. În perioada clocirii trăiește izolat, în rest în cârduri zgomotoase. Iernează la țărmul Mării Nordului, Mării Baltice, în Asia Centrală, China, Japonia .
Atât localnicii, cât și ceilalți admiratori ai lebedelor vin să arunce mâncare păsărilor, care, poate și din cauza frigului, dar și din lipsa hranei, sunt aproape domesticite.
Suspiciuni spulberate
Dacă în 2006 au existat câteva cazuri în care oamenii care au văzut lebedele, la podul Sucevei, au alertat Direcția Sanitar Veterinară Suceava crezând că unele dintre păsări sunt moarte, acum oamenii deja s-au obișnuit cu prezența lor pe apă fără să se miște. Explicația veterinarilor a fost aceea că cei care i-au sesizat au nimerit perioada în care păsările se odihnesc, ținând capul în pene pentru a profita de căldura corpului
Din cele discutate cu locuitorii din zonele riverane iazurilor Șomuz, nici cei din Țarna Mare, nici cei de la podul Sucevei nu s-au plâns de faptul că le-ar fi murit vreo pasăre din curte în ultimii doi ani. Venirea lebedelor nu îi sperie pe oameni ca le-ar putea îmbolnăvi gâștele, ratele și găinile.
