Președintele Ungariei, László Sólyom, a declarat, luni, la finalul discuțiilor cu omologul său român, că a stabilit cu acesta ca să fie făcut un gest astfel încât minoritatea română să fie reprezentată în Parlamentul de la Budapesta. Președintele Ungariei a menționat că la nivelul guvernului ungar a fost constituită o comisie „care să elaboreze o reglementare în acest sens”.
„Am discutat cu președintele României și despre problema reprezentării parlamentare, am stabilit că trebuie să facem un gest ca și această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziție, însă, și baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuși”, a spus Solyom.
El a menționat că în Parlamentul ungar există instituția ombudmanului pentru minorități și că la acest nivel, parlamentar, se află în elaborare „un proiect de lege”. „Așteptăm poziția Parlamentului față de acest subiect”, a mai spus președintele ungar.
El a fost întrebat de un ziarist român dacă există posibilitatea ca minoritatea românească din Ungaria să fie reprezentată în Parlament, așa cum se întâmplă cu minoritatea maghiară din România și în câte școli din Ungaria este considerată româna ca limbă maternă. Referitor la problema numărului de școli președintele ungar a răspuns: „Din păcate o cifră exactă nu aș putea să vă spun dar știu că în Ungaria funcționează 46 de autoguvernări românești”.
El a adăugat că aceste colectivități și-au putut organiza în baza drepturilor colective conferite de constituția ungară minorităților propriile autoguvernări. El a adăugat că există 1.600 de elevi care învață limba română, menționând însă că nu poate spune precis în câte școli generale se întâmplă acest lucru.
Solyo a ținut să adauge că există un gimnaziu românesc în orașul Ghyula și există de asemenea trei universități în care funcționează catedre de limba română.
„Acest sistem al autoguvernării compensează oarecum reprezentarea în Parlament. Din cauza numărului redus al persoanelor care compun minoritatea românească accederea în parlament este destul de dificilă pentru că alegerea unui parlamentar se face cu cel puțin 40.000 de voturi”, a spus președintele Ungar, menționând că în Constituția acestei țări se prevede că cetățenii aparținând minorităților naționale „sunt făuritoare de stat” și că, spre deosebire de România, Ungaria nu este stat național unitar, ci format din mai multe minorități „care au drept la reprezentare la toate nivelurile” astfel încât minoritățile beneficiază și de drepturi colective.
Președintele ungar a precizat că fiecare cetățean ungar are în mod egal drept la vot.
„Această contradicție dintre dreptul la vot și reprezentarea parlamentară este compensată oarecum de sistemul autoreprezentării. Astfel, chiar și o comunitate de 5-10-15.0000 de persoane poate beneficia de autoguvernare la nivel local”, a spus Solyom.
