România riscă să piardă și pacienții, nu doar medicii și asistenții, prin intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 24/2011, ce prevede, printre altele, decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate, informează Federația Solidaritatea Sanitară.
„Medici care pleacă pentru salarii mai mari; asistenți care părăsesc țara pentru condiții de lucru mai bune; pacienți care vor pleca pentru un tratament mai bun în alte țări, tratamentul fiindu-le plătit de
statul român, deteriorarea inevitabilă a capacității de tratament din România – este un șir de evenimente la care riscăm să asistăm din luna octombrie a acestui an, odată cu intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 24/2011”, spune organizația pe baza studiului „Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România” (Editura Sodalitas, 2013).
Potrivit federației, mii de români se tratează deja în spitalele din Szeged, Gyula și Debrecen, preferând să își achite costul unor servicii medicale de calitate.
„În condițiile în care directiva obligă statul român să le ramburseze bani de tratament, procesul va capătă o amploare nemaiîntâlnită, lipsind nenumărate spitale de potențiali pacienți și golind visteria Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate”, arată Solidaritatea Sanitară, precizând că principala consecință a directivei o va constitui faptul că pacienții care au cel puțin un nivel mediu vor urma medicii români în țările de destinație, în timp ce cei săraci vor „încerca să-și găsească alinarea în ceea ce va rămâne din sistemul sanitar românesc”.
Efectul directivei, aplicabilă din octombrie 2013, va fi acesta dacă România nu reușește să aplice un plan coerent de reformă pe zona sistemului de finanțare a sănătății și pe cea a calității serviciilor medicale, spune în continuare organizația, menționând că „a aloca 50 sau 500 de milioane de euro suplimentar pentru salarizare nu rezolvă încă problema de fond, fiind necesară o reformă care să reașeze însuși sistemul de finanțare a sănătății” și că „nu este vorba doar de creșterea nivelului de salarizare, acesta fiind doar unul din mulții pași ce trebuie făcuți” pentru creșterea calității serviciilor medicale.
Directiva nr. 24/2011 pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcții: decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate, crearea procedurilor specifice autorizării prealabile, asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale, crearea sistemului de informare a pacienților, existența unui sistem funcțional de asigurări de malpraxis, asigurarea coerenței dintre măsurile de reformă și principiile de funcționare ale unui sistem de sănătate enunțate în directivă și existente la nivelul UE, construirea unui sistem de sănătate occidental pentru eventualii pacienți din Occident, mai spun reprezentanții organizației.
