Populația oficială a României ar putea să scadă sub „pragul psihologic” de 20 de milioane, ceea ce ar duce la o creștere a șomajului, a declarat joi, într-un interviu acordat RFI, sociologul Mircea Kivu.
Sociologul a precizat că, probabil, sunt aproximativ 21 de milioane de români, dar nu toți sunt în granițele țării, estimările variind între două și trei milioane de români care lucrează în străinătate și care sunt mai mult sau mai puțin stabiliți acolo.
„Deci din punctul de vedere al populației s-ar putea să avem o surpriză, să scădem sub acel prag psihologic de 20 de milioane”, a declarat Mircea Kivu.
El a arătat că cele două milioane de oameni care lipsesc fac parte din populația activă, ceea ce înseamnă că există de fapt un procent mult mai mare de populație dependentă, adică populație care fie este formată din pensionari, fie din copii.
În acest context, Mircea Kivu crede că cifra șomajului va crește și că nu ar fi indicat să mai spunem că avem cel mai mic șomaj din Europa, pentru că vom constata că vom fi peste media europeană.
Întrebat de ce rezultatele finale ale recensământului 2011 vor fi publicate după doi ani de zile, sociologul a explicat că este o muncă foarte laborioasă.
„Formularul este un caiețel scris foarte mărunt, cu opt pagini. Sunt foarte multe informații. Nu uitați că este vorba de recensământul populației și locuințelor (…). Sunt informații culese manual, adică operatorii de recensământ scriu cu pixul și ele trebuie introduse într-o bază digitală, trebuie introduse în calculator. Plus că operația asta totuși trebuie făcută cu o oarecare rigoare, trebuie evitată eroarea umană. Gândiți-vă că atunci când cineva transcrie de pe hârtie pe calculator mai și greșește. Însă de obicei operația se face dublu, se compară înregistrările făcute de doi operatori diferiți, ca să se elimine erorile, și așa mai departe”, a precizat Mircea Kivu.
El a mai spus că pentru completarea unui formular este nevoie, în medie, cam de jumătate de oră, dar a subliniat că problema este cât durează până sunt găsite persoanele care trebuie să răspundă, având în vedere că sunt familii unde nu este nimeni acasă în majoritatea timpului zilei.
În opinia sa, întrebările cele mai delicate și care sunt opționale în România sunt cele referitoare la apartenența etnică și la religie.
„Sunt întrebări care de fapt țin de niște opțiuni personale. În anumite locuri sunt foarte sensibile. De exemplu, când avem familii mixte, întotdeauna e o problemă, copilul rezultat dintr-un tată rom și o mamă româncă ce este? În principiu, ar trebui să fie ceea ce simte el că este, numai că de obicei el nu este întrebat, este întrebat capul familiei”, a mai spus sociologul.
Recensământul populației și locuințelor a început joi și se va desfășura până în 31 octombrie, iar primele date vor fi făcute publice cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2012.
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a declarat că Rrecensământul populației și al locuințelor este cel mai complex realizat după 1989 în România și primul după intrarea în Uniunea Europeană, cu un buget de peste 45 de milioane de euro pentru perioada 2011 – 2014.
Posibilitatea persoanelor de a-și declara dubla cetățenie, apartenența la o anumită etnie sau cult religios, dar și întrebările pentru persoanele cu dizabilități sunt printre noutățile introduse în Recensământul populației și al locuințelor, potrivit președintelui INS.
