Identificarea unei metode pentru aflarea numărului real al copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și responsabilizarea persoanelor în grija cărora rămân cei mici, dar și a cadrelor didactice, se numără printre măsurile ce trebuie reglementate, potrivit societății civile.
Membrii Fundației Soros au susținut, miercuri, în Capitală, o audiere publică în care au dorit să afle problemele întâmpinate de cei care lucrează cu copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, pentru a putea identifica soluții privind protecția reală a celor mici aflați în această situație.
Potrivit reprezentanților Fundației Soros, aproape trei milioane de români se află în afara granițelor țării, migrația pentru muncă a adulților având un impact social major asupra copiilor rămași acasă.
În acest context, deși cifrele oficiale date de Direcția pentru Protecția Copilului indicau, la sfârșitul anului trecut, 83.000 de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, studiile efectuate de reprezentanții fundației indicau 350.000 de copii lăsați acasă în grija rudelor, vecinilor, a altor persoane care nu au grad de rudenie sau în centre de plasament.
S-a constatat că, pe lângă problemele de ordin emoțional și educațional, acești copii sunt expuși la izolare, apatie, rezultate școlare mai scăzute, comportament delicvent, devianțe comportamentale și chiar riscului de abandon școlar.
Urmare a acestor constatări, studiile au arătat că insuficienta intervenție a instituțiilor statului sau a comunității pot afecta, pe termen lung, personalitatea copilului.
Potrivit reprezentanților Fundației Soros, în practică au fost semnalate insuficiența numărului de asistenți sociali care să asigure servicii personalizate în funcție de necesitățile copiilor, lipsa unui protocol de comunicare între instituțiile statului pentru abordarea nevoilor copiilor, dar și dificultatea de reprezentare a acestora în relația cu instituțiile statului, în absența părinților.
La audierea publică de miercuri au fost prezentate câteva dintre răspunsurile pe care diverși actori ai vieții publice le-au dat la trei întrebări legate de acest subiect, și anume „Ce tip de servicii ar trebui să ofere asistentul social copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate”, „Care este responsabilitatea școlilor față de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate?” și „Ce criterii va trebui să îndeplinească persoana în grija căreia rămâne copilul?”.
Toate opiniile adunate timp de câteva luni vor fi sintetitzate și incluse într-un raport de către o comisie de experți formată dintr-un sociologi, un psiholog, un expert în drepturile copilului și adjunctul Avocatului Poporului.
În funcție de răspunsurile primite la aceste întrebări și a raportului ce urmează să fie elaborat, va rezulta modalitatea de modificare a legislației în domeniu, în beneficiul acestei categorii de copii, au precizat reprezentanții societății civile.
