Socialismul electoral al PNL

Dacă ideologia comunistă și-a extras resursele, după Internaționala a II-a, din doctrina socialismului revoluționar, liberalismul promovat, prin actuala guvernare, de către PNL își trage cu siguranță seva din doctrina socialismului electoral. Și aceasta pentru că, așa cum am anticipat, guvernul luat în franciză de PSD a început deja circul pomenilor, cu scopul nemărturisit de a mai putea să adune, la cifra mică din sondaje a PNL, câteva procente. În ședința de guvern de acum două zile, s-a aprobat majorarea pensiilor, concomitent cu decizia de a „decima” profesional un procent de 10% dintre funcționarii publici. Cu alte cuvinte, dăm acolo de unde ne-ar mai putea veni niscaiva voturi și luăm din zona în care, de fapt, ar trebui să consolidăm funcționalitatea sistemului public. E vorba deci, de un câștig politico-electoral, chiar dacă acesta produce, pe de altă parte, grave prejudicii modului în care funcționează sistemul public-administrativ. Pentru că reducerea cu 10 procente a numărului funcționarilor publici, în condițiile în care multe dintre legile adoptate sub presiunea Uniunii Europene nu sunt aplicate tocmai datorită numărului insuficient al acestora (numai două exemple: Legea 544/2001 a liberului acces la informațiile de interes public și Legea 54/2003 a transparenței decizionale), nu face decât să văduvească sistemul public de rotițele sale. Și asta numai pentru a putea scoate de undeva banii implicați de majorarea pensiilor, chestiune asupra căreia președintele Băsescu a avertizat, atunci când a fost forțat să promulge noua lege a pensiilor. Dar rațiunea liberală, dacă există așa ceva, este acum încețoșată de grabnica prăbușire în sondaje și de la fel de grabnica apropiere a alegerilor parlamentare, primele dintr-un șir ce va marca următorii doi ani. Avem de-a face cu o situație care, din perspectivă sociologică, atentează la fundamentul modern al funcționării oricărui stat, acela numit de Max Weber legitimitate legal-rațională și pe care sociologul german îl regăsea la nivelul aparatului birocratic, funcționăresc. Nu e vorba, desigur, de birocrație în sensul peiorativ al termenului, ci de acel mecanism care asigură buna funcționare a sistemului administrativ al statului. Dacă avem în vedere și faptul că, în România, acest sistem nu a funcționat bine niciodată, putem înțelege că decizia guvernului condus de președintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, de a compensa banii dați pensionarilor prin trecerea în șomaj a 10% dintre funcționarii statului, nu e deloc rațională, ci pur și simplu electorală. Chestiunea e că nota de plată nu o va încasa actualul guvern, și poate nici măcar cel viitor, ci tot cetățenii, câtă vreme funcționarea „în relanti” a sistemului administrativ ne va afecta pe toți. Și-asta doar pentru că un guvern „liberal” aflat în derivă electorală pune socialismul care-l ține la putere să lucreze și ia decizii fasonate, lipsite de orice sămânță de rezonabilitate.